Arhive zilnice: 13 aprilie 2020

n

Standard

Sara a facut, in cadrul unui proiect la scoala, cartea literelor alfabetului. Ea a ales sa faca n (da, de la NU :D) si S (de la Sara). Dragute amandoua, dar azi vreau sa va arat n-ul.
Felul in care reactionam, adulti si copii, la situatia asta, care, indifferent in ce tabara ai sta, ne-a schimbat felul in care traim, e diferit.
Cred ca toti suntem anxiosi. Citesc despre multi oameni care au atacuri de panica. Mai sunt cei care se dau viteji, desigur, dar cred ca deep down inside toti sunt speriati.
Si stiti ceva? E normal. Excuse me, dar daca nici cand vine o pandemie peste noi nu suntem anxiosi si nu dormim bine noaptea, cand o sa o facem? Plus ca realmente, sa nu fii anxios in vremuri din astea duce deja spre sociopatie sau similar, trebuie sa fii un pic nebun.
Eu cel putin am luat-o razna relativ devreme. Respectiv incepand cu weekendul 28-29 februarie, cand ma certam cu Radu pe rati de mortalitate. Penca atunci mi-am dat seama ca imaginea din capul meu, cu oamenii asteptand rational si luand cu totii masurile ce se impun sa ne protejam era o utopie draguta si naiva (de altfel cum imi functioneaza creierul in mod obisnuit), si ca vor urma masuri legale de stat acasa, cumparaturi isterice si toate cele pe care le negam. Daca era dupa mine, nimeni nu era obligat sa stea acasa dar toti stateam din bun simt, si gaseam drojdie la magazine pentru ca fiti seriosi, nu faceti paine in casa atat de des.
Deci 2 saptamani I freak out. Trimiteam acasa de la birou colegii are tuseau, desi ei insistau sa vina, si ceream sa fim lasati sa stam acasa in telemunca. Am facut si ceva cumparaturi, dar nu as zice irationale, doar am luat mai mult decat de obicei astfel incat sa nu trebuiasca sa mai ies din casa pentru cca o luna.
Pe urma m-am potolit. Acum sunt in limita obisnuita a sanatatii mentale (si anxietatii), ceea ce probabil oricum nu e foarte normal, let’s face it. Momentam ma ingrijoreaza ca ne place prea mult sa stam in casa, dar despre asta alta data.
Nu voiam sa scriu despre ce am facut eu, mai mult decat de a scrie ca si eu am fost mega anxioasa. Ci sa scriu ca e normal sa va simtiti fucked up these days. Insa la fel cum e normal sa va simtiti speriati, la fel ramane si sa intelegeti ca teama voastra ramane usor irationala. Rata mortalitatii dupa cel mai recent studiu (mi-l arata Radu ieri) e 0.37%, sansele sa il luati atata timp cat limitati iesitul afara, va spalati isteric pe maini si (hopefully) toata lumea va purta masti in curand, ramane redusa, iar chiar daca il luati, sansele sa muriti din el raman in continuare mici. Asa cum spunea Sara, in desenul ei, nu va fi daramat podul nostru suspendat. 😊
Tot inainte sa inchid. Mi se pare usor ingrijoratoare atitudinea asta in care ne uitam la curbele care se pleostesc prin Europa si mai avem putin sa facem hora (oh wait) si cerem sa restartam economia. Curba noastra ramane abia la inceput. La noi, raul cel mare nu a inceput. O sa ajunga si la noi momentul in care ne vom relaxa, dar this is not it. Deci inca nu iesim din case si inca e aburd sa o cerem. Let’s chill. Si daca tot e sa stam acasa, chiar sunt lucruri misto de facut si simtit, zau. 😊

IMG-9223