Alike

Standard

Tot la ultima ședință de la școală mi s-a spus că Sara le vorbește tot timpul despre mine, că mami citește și cântă. So atunci fetele trăseseră concluzia că Sara iubește atât cărțile și cântă atât de bine la drăcia aia de instrument din clasă (îi zice bare tonale, dar e un fel de xilofon) pentru că mă are pe mine ca model.

Și nu mi s-a părut deloc că au dreptate, dar deloc, ba chiar îmi stă pe vârful capului de atunci. Nu cred că lucrurile funcționează așa. Adică da, poate încerca să cânte sau să citească pentru că mă vede pe mine citind sau cântând, dar dacă nu e atrasă deloc de activitatea cu pricina, va renunța la ea (cum a renunțat la cântatul celor două instrumente de le găzduim prin casă, sau mă rog, nu a renunțat, dar cântă destul de rar la ele sau cum nici nu vrea să încerce să învețe să înoate deși mie mi se pare de multe ori că sunt mai în largul meu în apă decât pe uscat) vs. citit, de care face non stop, la propriu, primul lucru dimineața și ultimul seara.

Sigur, contează și genele, va fi predispusă spre aceleași lucruri care îmi plac și mie, pentru că biologie, dar nu pentru că m-a ales pe mine ca model. Așa nu-mi place cum sună asta. Uite, acum de exemplu tocmai ne-am luat amândouă skateboard-uri. Cu care ne amuzăm copios prin casă până trec nămeții ăștia, dar Sara mă învață pe mine, ea mai știe câte ceva de la prietena ei de la școală, eu știu doar că am vrut întotdeauna să am un skateboard și ai mei nu m-au lăsat că e prea periculos. Mie nu mi se pare periculos la Sara. Cu siguranță nu mai periculos ca datul pe placa iarna din vârful muntelui. So ne-am luat amândouă. Ne place amândurora, dar nu datorită  mie.

Cred că mă enervează pentru că îmi aduce aminte de muierile alea prostuțe (sau bărbaţii, şi la ei am văztut) care nu au o personalitate proprie și sunt influențate de ce îi place lui Gigel. Dacă lui Gigel îi place hip-hop și Gigiuței îi va plăcea hip-hop. Dacă Gigiuța va nimeri un Gigel pasionat de donno istoria Egiptului atunci și Gigiuța va încerca să devină oarecum fluentă în istoria Egiptului deși va încurca Nilul cu Amazonul cam la fiecare două propoziții. Însă, odată despărțiți, interesul pentru hip-hop și pentru istoria Egiptului va dispărea și el. Fake matches. Nu vreau ca Sara să fie așa. Sunt însă unele perechi (enervante), pe care sigur le știți și voi, care au interese comune (actually tocmai citeam un studiu cum că e bullshit treaba aia cu contrastele se atrag, pe termen lung nu funcționează, ci realțiile între doi care chiar seamănă as in, cum spuneam mai sus, au chestii în comun) și care par de multe ori frați nu cuplu. Așa sper că suntem noi două. Sara seamănă cu mine nu pentru că îi sunt model și mă imită, ci pentru că într-adevăr ne plac aceleași lucruri.

M. Și sper să rămână așa toată viața. Adică da, suntem influențați de oamenii care ne plac, și eu sunt, toți suntem, dar nu ar trebui să ne petrecem timpul cu chestii care nu ne pasionează cu adevărat doar pentru că altcineva drag face asta. Nu mi-ar plăcea să cânte donno house prin casă la 15 ani că lui Iubi îi place melodia asta, grrrr.

Mă rog, între timp, mai jos dovada că și Sara îmi e mie model, nu invers (ea mi-a ales skateboard-ul pe principiul că e negru; între noi fie vorba, niciun băiat nu a reușit să mă convingă vreodată că acest Star Wars este ceva ce merită văzut sau reținut :P).

IMG_1462

 

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s