Arhive zilnice: 12 februarie 2018

No hurry

Standard

Eu sunt rapidă. Îmi place viteza. Mult. E micul meu drog. Mă mișc repede, iau decizii repede, fac conexiuni repede (uneori prost, dar sigur repede), conduc cu viteză, fac cel mai repede și primele lucrurile care nu îmi plac astfel încât să mă pot bucura în liniște și fără întreruperi de lucrurile care îmi plac.

Fii-mea? Nu are nicio, dar nici cea mai mică treabă din Univers cu graba. None whatsoever.

Dimineața (sau seara), de când mă știu, eu sunt gata în maxim 10 minute de când am deschis ochii, cu tot cu duș, coafat și minimachiatul meu. Dar maxim 10 minute, cred că reușesc lejer și în 5. Când eram tânără mă uitam puzzled la clișeele alea în care un el aștepta o ea să fie gata de petrecere o oră pe ceas și nu înțelegeam cum dracu. Întotdeauna eu am fost gata prima.

Sara? Dimineața? Ha! Trebuie să o trezesc cu minim 40 de minute înainte de ora în care vreau să ieșim pe ușă. Se întinde înceeet, ca o pisică, întotdeauna întâi picioarele și abia apoi mâinile, niciodată sincron. Apoi își alege înceeet hainele, uneori se răzgândește, alteori își aduce aminte cine știe ce istorioară pe care e musai să mi-o spună atunci. În timpul ăsta eu execut micul dejun care o așteaptă prompt, întotdeauna la timp pe masa din sufragerie (nu folosim masa din bucătărie decât atunci când avem musafiri, în rest mâncăm, întotdeauna împreună, doar că prin casă, pe unde ne nimerim). Pe care ea îl mănâncă tacticos în miniiiim 15 minute. După care se duce la toaletă, se spală pe dinți, mai uită ceva, mai trage o cizmă și într-un final apoteotic ieșim pe ușă. Uneori, mă mai întreabă îngrijorată: Întârziem? Paradoxal, eu, deși rapidă, nu leșin să ajung nicăieri la timp, ea, deși fără grabă, vrea să ajungă la fix. Nu întârziem mama, și chiar nu întârziem niciodată.

Cu mersul? Am mai povestit că la Sara e ceva record, a început să meargă singură la 1 an și 7 luni. Pe la 1 an și 4 luni îmi amintesc precis că a făcut câțiva pași singură, dar când a văzut că e fără mâna mea she was like fuck this, not doing it again, pot să cad, și a insistat să fie asistată de un deget arătător slăbănog încă 3 luni din viața noastră.

Pamperși? Aș fi vrut să renunțe mai devreme, aș fi vrut. Am și încercat, pe la 2 ani jumate, parcă, pe la țară, să o las fără, complet inutil, se pișurina pe unde apuca fără nici cea mai mică intenție de a ajunge la un WC.

Și atunci, cred că prima oară, am început să o întreb. Când renunți la pamperși, mama? Că pana mea, erau ai ei, nu ai mei, so after all, it kinda was her call. So mi-a zis: vara viitoare. Și vara viitoare, promptă ca un ceas elvețian, a renunțat la pamperși, aproape fără accidente sau bătăi de cap.

Acum, de vreun an, o tot întrebam dacă nu vrea să vină să învețe cu mine să ne dăm cu placa iarna la munte. Voia, o simțeam până în capătul firelor mele de păr, că se tot uita cu jind la pozele pe care i le arătam și îmi admira placa mea, dar mi-a zis că nu anul ăsta mama, la anul. Și anul ăsta, din nou, s-a ținut de cuvânt. Încet și tacticos, la fel cum a învățat să meargă, a început și să se dea cu placa.

Mi se părea înainte că pierd timp cât așteptam. Așa de tare mă enerva, că am avut tot timpul sentimentul ăsta, de când eram copil, că sunt aici pentru doar o fracțiune de secundă și ar fi mișto să mă bucur de ea. So orice coadă, așteptare sau amânare îmi făcea sângele să clocotească în vine. Serios, it did.

Not anymore. Sara m-a învățat, în cel mai calm și negrăbit mod cu putință, că nu pierd timp atunci când nu mă grăbesc ci dimpotrivă, îl câștig. În cele 30 de minute pe care le am dimineața când ea baletează, eu citesc, cânt, sau ascult un podcast. Ba uneori chiar fac curățenie în casă. În anul în care n-a vrut să vină cu mine am mai furat câte o zi din weekend și m-am dus singură să mă dau. Cozile nu mă mai deranjează, iar o întârziere de ore a vreunui avion mă binedispune, pentru că am puțin mai mult timp să citesc șamd.

Deci da. Fără grabă. She taught me that. Și mie îmi place să învăț (mai ales de la ea) 🙂

PS. Tot conduc cu viteză tough, some things never change 😛

fullsizerender2

Reclame