Um pouco sozinho

Standard

Eram convinsă că înseamnă un zâmbet mic dar înseamnă puțin singur. Îmi place melodia (mi-a trimis-o Andrei, cea în engleză, că are versuri scrise de autor și în portugheză și în engleză) și m-am tot învârtit între variante până să o aleg pe asta care deschide playlistul de decembrie. Am ascultat-o ieri probabil de vreo 50 de ori, conducând vreo 8 ore pe ploaie. Și Waters of March e tot despre ploaie, dar într-un fel netrist. Cum și um puoco sozihno e de fapt vesel, chiar dacă nu înseamnă în realitate un zâmbet mic, cum credeam eu.

E tare ciudat decembrie ăsta de începe. În fiecare an singura mea bucurie iarna era Crăciunul, că puteam face cadouri uamenilor pe care îi iubesc și mă hrăneam ca un monstru mare și negru cu fericirea lor. Și anul ăsta fac asta, desigur, dar parcă nu mai aștept atât, poate pentru că am terorizat deja niște uameni drăguți care m-au lăsat să fac asta cu cadouri (știu că a fost horror și mulțumesc). Mi-e un pic groază de pomul de Crăciun iar la birou e primul an în care am hotărât toți, într-un glas, că nu decorăm și nu ne facem cadouri. Îmi place de copiii de la birou. Tare mult. Suntem urâciosi sincron.

Vreau să ningă. Rău rău de tot și vreau să mă duc să cad încet de pe un vârf de munte, dacă se poate fără uameni pe el, în afară de ai mei. Și mai vreau să o învăț și pe Sara, să vină și ea cu mine. Mi-a promis că încearcă. Mai vreau în decembrie să nu îmi fie frig, deloc nu îmi place frigul și așa de enervant mi se face nasul de bețiv, roșu ca un Rudolf pe baterie. Și să îmi aduc aminte un nume, tot uit. Și mai vreau să fiu leneșă cât mai mult, și mai ales de sărbători. Să ne uităm la filme ciudate și să citesc și să fie cald în casă și să gătesc ceva bun pentru toată lumea și ei să zică moaaa ce bun e, să nu mai zici că nu știi să gătești (și eu o să mă umflu toată în pene deși o să știu că zic doar așa că mă iubesc și eu tot nu știu să gătesc) și să mă dau cu Sara cu sania și Charlie să alerge după noi și să cânt dimineața o melodie, aceeași melodie, și să mă întrebe lumea daaaa ce melodie e asta, și eu să răspund între două note și apoi să o fredoneze în timp ce se duc la duș, iar apoi Andrei, că tot am început articolul cu el, să se trezească și să mă întrebe ce vină are el pe lumea asta de trebuie să suporte cântatul meu iar eu să știu de fapt că îi plac diminețile așa.

Voi ce vreți de la decembrie? 🙂

 

Anunțuri

4 răspunsuri »

  1. Sa treaca repede. Frigul,zapada, umezeala si lipsa soarelui ma deprima cumplit.
    Te invidiez pt cele 8 ore la volan. I neeeeeed a trip like that:just me, a car and music.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s