Arhive zilnice: 11 aprilie 2017

A question I often ask myself

Standard

Stăteam săptămâna trecută, la 8 fix, în fund pe o treaptă din fața unui hotel dintr-un oraș gri și ploios. Mă uitam la oameni. Mii, ca furnicile, cu costume și uneori serviete asortate. Toți se grăbeau cu hainele negre și fustele negre și pantofii negri. Săreau în taxi-uri, trăgeau trollere, chemau, verificau ceasul, alergau. Voiam să prind doar unul, unul singur din ei, ca pe o pasăre speriată, să aștept să se liniștească și apoi să-l întreb: Unde te grăbești așa? De ce?

Dar doar m-am uitat, desigur.

Sara nu e atât de politicoasă cu mine, ea mă interoghează cu subiect și predicat:

-Mama, de ce trebuie să merg la grădi?

-Pentru că eu trebuie să merg la birou și nu ai cu cine rămâne acasă, plus că așa stai împreună cu alți copii.

-Aha. Și tu de ce trebuie să mergi la birou?

Inițial răspundeam ce credeam eu că e adevărul:

-Pentru că avem nevoie de bani ca să plătim ratele și altfel n-am mai avea bani și nu am mai avea bani de casă, de căldură, de jucării etc., de aia e nevoie să mă duc ca proasta o lună întreagă de la 8 la 4 juma, ca să avem bani de toate asta.

Sara se tăvălește pe jos de râs.

-Ai zis că te duci o lună ca proasta?

Râd și eu.

-Păi cam asta fac mami.

Dar apoi mi-am dat seama că nu e exact ce spun, aș putea de fapt să fac câte ceva de acasă (poze poate?) și probabil că aș câștiga undeva la un sfert decât câștig acum. Aș avea în continuare bani de rate, dar nu de cărți sau vacanțe.

So I asked Sara.

-Mama, uite, adevărul e că probabil aș putea sta cu tine acasă mai mult, chiar mult mai mult, dar aș câștiga mai puțini bani. Am mai avea casa, dar nu cred că am mai avea bani de vacanțe sau de jucării. Tu ce crezi, cum ar trebui să facem?

-Mwell (sort of), zice fii-mea. Jucării nu am nevoie că oricum nu prea mă joc cu ele, dar în vacanțe îmi place să merg.

So that was settled. Eu una muncesc pentru vacanțele noastre (și pentru cărți). Muncim pentru lucrurile de care credem că avem nevoie. Aș munci orice mi-ar aduce suficienți bani să fac astea două la intensitatea pe care o vrem, pentru că asta ne imaginăm noi două că ne trebuie (serios, n-aș avea nicio problemă să spăl veceuri dacă aș câștiga ca acum).

Mbut undeva, în adâncul ochilor mei mi se rotesc toți oamenii ăia negri din orașul gri. Oare ei pentru ce muncesc? Doar pentru lucrurile de care au nevoie sau pentru puțin mai mult? Status? O casă mai mare? Putere? Facultate de 5 stele pentru copii? Bijuterii? Mașină? Ce? Oare eu cât o să pot să muncesc atât pentru vacanțele mele cu mare și galben? Oare cât o să vreau să o fac? Dar Sara? Dar voi? Pentru ce munciți voi, de ce aveți nevoie cu adevărat? 🙂

IMG_2472