My girl

Standard

În general :P, îmi place fii-mea. E mică și simpatică și are simțul umorului. Mi se mai pare blândă și calmă și împăciuitoare. Cred că o să fie om bun și că și altora, nu numai mie, le va plăcea să o aibă prin preajmă (clearly, she does not get that from me).

Însă mă holbez cu ochi rotunzi și neîncrezători la tot ceea ce ține de curaj sau încercatul lucrurilor noi.

Zero gene. Zero.

Nu că eu aș fi vreo zmeoaică dar îmi place de mor să încerc chestii și mai orice presupune oleacă adrenalină + natură mă face client permanent.

Mă cățăram pe munți cu ai mei, mă dădeam pe liane peste râuri de țară, am tras cu pușca când eram copil, înotam în apa rece ca gheața a râurilor repezi de munte, dracu, nu știu, am și acum genunchii plini de semne.

Fii-mea?

Nope, nada, niente, zippo, nula da nula.

Orice dar orice i-am propus a eșuat. A fost în vacanța de iarnă la munte în ideea că poate se urcă pe schiuri, a stat doar la piscină (fără aplauze, cu colac, exclus să înoate sau să vrea să meargă la cursuri de înot). La mare cel mult se agață de gâtul meu să o port în larg sau se duce cu colacul, nici vorbă de altceva, nici măcar de scufundări, deși de putut poate, că în cadă execută cu maxim de grație, doar acolo unde ar avea ceva de văzut nu o pasionează. Anul ăsta în cea mai caldă mare posibilă am rugat-o cu cerul și cu pământul să bage capul sub apă să privească măcar o secundă puzderia de pești colorați ce frunzăleau apa aia oribil de frumoasă, neam de neamul meu n-am văzut așa minunăție. Ce-a făcut fii-mea? Aud? A ÎNCHIS OCHII. Că dacă îi intră apă. Pe sub ochelarii de protecție. Apă. O tragedie.

What else. Am dus-o la ceva sport de cafteală (la cerere), she did great, i-a plăcut. Mai vrea să meargă? Nu.

Și să n-aud cu monkey see monkey do că mă-sa de bine de rău face vreo 2/3 sporturi, conduce ăăăă doar puțin peste viteza legală, ba chiar a încercat pentru prima oară în viață o gură de pălincă săptămâna trecută (n-a fost chiar oribil :P).

Citește, desenează, învață să zdrăngăne la instrumenele de le adăpostesc eu prin casă, don’t get me wrong, nu mă plâng, dar vreau să încerce lucruri noi, lucruri umpic periculoase sau măcar aventuriere, lucruri care ar face-o puțin mai fericită (cred eu).

Nici nu se pune problema de dus cu forța, fii-mea e mai încăpățânată ca un catâr (there were my genes; also, shy as fuck, numai prostii a putut să ia), și de i-ar plăcea unde o duc n-ar mai face nici măcar o dată pentru tot restul vieții ei doar din spirit de frondă.

Am încercat și cu întrebatul, ofc I did: mama, ce sport vrei să înveți? De parcă o puneam să facă tema la mate a zis: fooootbaaaaal. Bun și fotbalul, ce să zic acuma, se-aruncă-n neam, dar nuș, ceva cu mă-sa, așa, nu se poate?

Precaută. Mai precaută ca fii-mea nu e. De aia a și mers la 1 an și 7 luni, pun pariu. Nu că nu putea să meargă mai devreme, nu voia. Și de aia sunt eu mama nebună care stă impasibilă și mai are puțin și aplaudă ca o focă în extaz la orice încercare de escaladare a unui gard extrem de înalt sau orice asemănător. Pentru că pentru nimic în lume nu ar încerca ceva măcar vag periculos :(.

So uattudu uattudu. Aștept rețete și recomandări, deși suspectez că nu e ceva în care să o ademenesc, ori îi place ori nu. Știu, știu că toate mamele deținătoare de plozi aruncători în cap de la vârsta de la 6 luni își dau ochii peste cap, dar vă jur, eu vreau un mic diavol tazmanian, am ce face cu ea așa, nu sunt pregătită însă de refuz după refuz după refuz la orice propunere dusă cu pluta de-a mea.

Just a little tiny bit of crazy. All I’m asking for 🙂

img_3235

 

 

 

 

Anunțuri

12 răspunsuri »

  1. Când Sima avea 4 ani a reusit sa sara de pe canapea. O invatase verișoara ei de 2 ani. Pana atunci nu se gândise ca ar putea sa se joace asa. Si nu ma refer la săritură de pe spătar, la înălțime nuu. Pe asta inca o exerseaza acum, la aproape 6. Need I say more?

    Apreciază

  2. Cam acelasi model de copil, aproape 7 ani. Doar ca e baiat. Pana la 5 ani nu l-a interesat ce e ala tobogan. Nu catarat, nu mers la sporturi in care unii ii explica ce sa faca. Nu sarituri in apa. Nu. De cand e la scoala s-a mai schimbat. Prietenul lui cel mai bun e fix pe dos. La 4 ani sarea de pe dulap cu inaltime de 2m :)) Cred ca de la el ii vine curajul. Daca vreau sa incerce ceva nou, organizez o intalnire cu mai multi prieteni. Nu functioneaza mereu, sunt cazuri in care e singurul care iese de la un optional sau un atelier pe motiv ca nu ii place ceva. Dar prietenii mai indrazneti i-au facut bine.

    Apreciază

  3. Neata! 🙂 Ti-as da un sfat dar mi-e ca ma injuri :))))))))))))) Sau ma dai afara de pe blog :)))) Dar cu toate riscurile, io ti-l zic: mai fa unul! Un copil, zic.
    Fie-mea e tot asa, blanda, iubitoare, draguta cu toti, la gradinita e cea care nu riposteaza niciodata. De aia am vrut sa o duc la un sport cu cafteli daaaar, in timp ce cautam un curs potrivit, ma priveste cu ochii ei de caprioara si-mi zice: mami, dar un curs de balet nu gasesti? No, apoi balet a ramas de 1 an de zile. Si chiar i se potriveste. In afara de faptul ca l-a mostenit pe tac-su, ardelean molcom original, are si inclinatii artistice ceea ce face imposibila orice atitudine mai razboinica.
    Poate Sara are aceleasi inclinatii si garantat nu o vei putea face sa fie mai aventuroasa.

    De ce iti ziceam sa mai faci unul? Pai eu il am si pe nr 2, printul mostenitor. E complet diferit de sora-sa. Are 10 luni, dar de acum o luna se straduia sa se dea jos din pat/canapea si numai pe burta ateriza. Nici un stres, nici nu plangea. Se urca din nou si incerca iar. Acum e profi, se da jos cat ai clipi. Vrea sa mearga in picioare, dar se enerveaza ca nu poate merge la fel de repede ca in 4 labe. Asta-i oltean ca mine :))))))))

    Apreciat de 1 persoană

    • :)))) sansele sa se intample asa ceva sunt minus infinit. dar de mi-ar gatanta cineva ca nimeresc un baiat drac de doarme mult si ii place sa faca numai prostii cand e treaz, I actually would ;))

      Apreciază

  4. A mea a cazut de pe pat la nici 4 luni, si sa mor de-as vrea sa repet experienta. De panica l-am sunat pe sot si i-am urlat in telefon sa vina acasa, ACUM(adica atunci!). Saracul s-a executat desi asta l-a pus intr-o situatie ciudatica, dar a facut-o, doar ca sa ma gaseasca in varful patului, cu grabita de fii-mea in brate, facand promisiuni cum ca „n-o mai lasa mama sa cada veci”. Of Course, a cazut dupa 2 luni iar, si-asa am realizat pana si eu ca nu-s o mama perfecta. 🙂
    Legat de faptul ca a ta e precauta si grijulie, ce sa zic, esti o fericita. A mea e semi-inconstienta 80% din timp. La 2 ani, la mare, se aventura in valuri si-o striga pe bunica-sa ” hai, buni, noata” de parca ea stia sa o faca sau ceva. Maica-mii nu i-a tihnit deloc la plaja. 🙂
    La orele de inot, mult inainte de a li se explica ce e aia o scufundare, fiica-mea facea pe-a isteata si-auzem frecvent ca o atentionau sa nu mai bage capul sub apa pt ca n-au aparut pesti in piscina de la ultima incercare.
    La catarat pe ici, pe colo, e maestra. Are tobogan de 3 m in curte, si cand s-a plictisit sa-l foloseasca in varianta clasica, am gasit-o incercand sa ajunga pe acoperis…3 and 1/2 m above the ground. Era sa mor de spaima, si sa-mi ucid sotul pe motiv de neglijenta, dar asta e alta poveste.
    La gradi e in gasca baietilor, „pentru ca, mami, fetele vorbesc doar despre Elsa si nu fac nimic amuzant”, asa ca-mi iau des perdaful si stau si-mi musc limba ca sa nu ma buseasca rasul cand aud in ce aventuri s-a mai imbarcat si pe acolo. E plina de vanatai, julituri si zgarieturi. Deja, cand o comite si cade, se ridica spunand ” nu m-a durut” desi e verde la fata de durere.
    De ce nu-mi place in mod deosebit treaba sta? Pentru ca are o doza de inconstienta care ma sperie. Are var de varsta ei care e capabil sa stea vreme de cateva ore singur in casa,pe-a mea n-o las singura nici la baie, ca-i vin idei. Ma gandesc cu groaza ca n-o sa vina prea devreme clipa in care sa stiu ca pot sta linistita in privinta ei, sa spunem, atunci cand parcurge drumul de la scoala catre casa, cand traverseaza o strada neinsotita.Pe vremea mea,(crap, I’m old! :(( ), la varsta de 6 ani ma intorceam singura de la gradinita. Mno, asta n-o sa se intample in cazul ei, pt ca-i buiaca. :))
    PS: sa nu crezi ca n-am remarcat c-ai adus vorba de mare. Mareee…. (day dreaming stupid expression all over my drooling face)

    Apreciază

  5. Parca ai descris-o pe fii-mea! Si ea e la fel de precauta, a mers la 1an si 4luni, nu se cațără, nu aleargă decat rar, noah… you know..

    In schimb, il am pe el, micul viermișor (9luni), care in ultimele 2 luni si-a spart buza de 3 ori, a căzut din pat de cel putin 4 ori, se baga/cocoață peste tot. Probabil o sa devină si ea mai activa atunci cand o sa vadă ca fra-su începe sa fie mai rapid decat ea. 🙂

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s