Arhive zilnice: 27 ianuarie 2017

Furt ca-n codru

Standard

Mă gândisem să scriu ceva drăguț drăguț în care să explic cum am ajuns eu să fur playlist-ul ăsa ca-n codru.

Atâta că unu, am uitat complet, dar complet chestia drăguță pe care voiam să o scriu. Da era ceva cum că vă întrebam cum suportați voi să mergeți în mașinile altor oameni.

Hm, oare asta era?

Cum suportați voi să mergeți în mașinile altor oameni?

La mine e un coșmar.

Întâi că dacă nu simt că ăla de la covrig știe ce face și pot să am încredere în el nu pot să mă relaxez. Nu apăs frâne imaginare, doar stau crispată.

Apoi muzica.

Mi s-a explicat că pentru alții muzica e așa, o chestie adiacentă. Gen dacă sunt în mașina cuiva și cântă radio sau un CD apoi e un radio sau CD, ceva ceva, meh, ca și cum ai mânca nuș, pește cu mămăligă. Nici că îl urăști nici că îl iubești.

La voi cum e? Da serios, chiar sunt curioasă.

La mine e așa: tolerez o melodie, două, trei. Să zicem că e ceva benign, nu manele sau alt cancer.  Rezist. Dar nu știu, maxim o jumătate de oră. După care începe să mă mănânce pielea. La propriu. Și fie îmi pun căștile cu muzica mea fie scot un CD din geantă şi bat galeş din gene (still works, da nu şi dacă au mai ascultat muzica mea :D).

Sau când aud un cântec. Înțeleg că pentru oamenii sănătoși la cap vasta majoritate a cântecelor sunt: meh, pot să ascult dar nu mă omor după. Rar wtf is this, rar holly shit I am in love.

La voi cum e? Da serios din nou, chiar sunt curioasă x 2.

La mine e 99.99% din cântece fuck no și 0,001 din cântece tolerabil și 0,0000000001% ok, whaaaaat is this, o să ascult chestia asta pe repeat până o să mor.

Same cu humans. Când ascult playlisturile altor persoane în general vreau să îmi tai venele pe lung şi afişez zâmbete false: „E drăguuuţ”. Mint, just so you know.

Anyway, de asta probabil îmi place să conduc. Instinct de autoconservare. Am nevoie să fiu confortabilă la volan ca să nu trebuiască să trec prin chinurile de mai sus.

So. După ce am uitat că voiam să vă întreb voi cum sunteți în maşinile altor oameni am vrut să scriu că playlist-ul ăsta e furat ca-n codru de la M&Ms. U can see her DNA in it. Seamănă cumva cu al meu, doar că, desigur, e unic. Cert e că pe planeta Pământ există cel puțin un om cu care aș putea merge la drum lung fără să am în geantă căști sau CD-uri.

And that, to me, is incredible rare. 🙂

Playlist de februarie, furat ca-n codru, după cum vă spuneam. Nu trebuie să vă pară cumva rău dacă vi se pare oribil ăsta sau muzica mea în general, e ok, I/we feel the same. 😛

Reclame