Arhive zilnice: 14 noiembrie 2016

Despre somn și alte dileme

Standard

Când am născut eu lumea era destul de jihadistă cu dormitul cu plodul.

În 2 tabere, desigur.

Tabăra a) cum căcat să dormi cu plodul, relația ta cu multpreaiubitul partener va ajunge la gunoi și vei mai face sex în 2070.

Tabăra b) cooooom, nu dormi cu plodul? pe veci pe veci îl vei schilodi emoțional, acum și aici se hotărăște de va studia la Harvard sau va tăia frunze la câini.

Io, hăbăucă cum mă știți am uitat să mă gândesc la treaba asta. As in unde va dormi plodul. Ofc că avea camera ei, cu patul ei, cu norișorii ei. So there, proabil că mă gândeam cu coada minții, cum mă gândeam și (ha, ce glumă bună) că și eu voi dormi nopțile.

Fals. Ajunsă cu plodul acasă nici nu s-a pus în discuție ca plodul să doarmă altundeva decât cu mine, deci pătuțul a fost lipit de partea unde dormeam eu și mă holbam ore întregi la ea în loc să dorm. Nu, nu voiam, doar muream dacă nu o monitorizam non-stop. Trebuia vegheată non-stop, era cel mai prețios lucru din lume.

Mwell, primele 3 luni Sara n-a prea dormit bine, se tot trezea și adormea greu și era dificil și eu muci de oboseală.

So, după 3 luni, cum am mai povestit, am mutat-o la ea în cameră (dacă îmi aduc bine aminte cred că așa planificasem before plod, probabil rămăsese ceva în mintea mea tulbure de atunci).

Și am mutat-o. La ea în cameră. Și a fost mi-nu-nat, a dormit muuult mai bine și toată lumea a fost fericită.

De atunci până acum, tot acolo a locuit, cu excepția vacanțelor, când sunt fericită să împărțim un pat (cred că eu mai mult decât ea, deși nici acum nu mă omor cu somnul, încă îmi place să mă uit la ea, mă fascinează că deși trează e atât de diferită de varianta ei bebeluș, când doarme e neschimbată).

Ah și minus somnul de prânz care  e stabilit de ani că se desfășoară în patul mare. Dacă sunt norocoasă (dar sunt ghinionistă de fel) mă acceptă să dorm cu ea. Dacă nu, sunt exilată în pătuțul ei (noroc că nu-s a pălugă și încap lejer. și da, îmi place de mor să dorm la prânz în weekend).

Până acum vreo lună când s-au schimbat și nopțile. A declarat că sâmbăta e ziua în care doarme cu mine. Și a aterizat la mine în pat, ocupându-l în proporție de 3/4 cu 40j de mii de plușuri și 50j de mii de cărți.

În restul zilelor, la ea.

So, sincer, doar voiam să vă spun că mi se pare fix ultima dilemă de crescut plozii. Dorm unde vor să doarmă, who the fuck cares. Cu mine la 12 ani, la ei în pat la o săptămână, în scaunul de masă sau pe podeaua goală (true story).

Pe lângă chestiile care ar trebui să ne intereseze cu adevărat gen donno, cum dracu îi creștem să fie niște adulți funcționali și cu premise la fericire, asta cu unde DOOORM sfinte sisoe mi se pare ultima grijă.

Oriunde vor.

La mine-n cap, na.

Sounds good to me 😛

IMG_1287

Reclame