little things

Standard

Întrebați orice copil ce îi place să facă. Serios, try it.

Pun pariu că o să primiți răspunsuri prompte: să mă joc cu mingea. să colorez. să mă uit la desene. să mă dau cu trotineta. să mănânc dulciuri.

Acum, pretty please, gândiți-vă și la voi. Ce vă plăcea cel mai mult să faceți când erați copii?

Mie una, uite, îmi plăcea să sar elastic cu Simona și Nina în fața blocului, să mă dau pe bară în spatele lui (eram ușurică și destul de bună la asta) și să stau cu nasul lipit de geam în zilele ploioase. Mai târziu un pic, previzibil, să petrec o vară în balcon citind cărți. Uneori citeam de 50 de ori câte o carte care îmi plăcea. Minunata călătorie a lui Nils Holgersson, Jocul de-a Vacanța, Cazul Magheru.

Cred că și voi, fiecare, vă aduceți aminte, nu avem cum să uităm lucrurile astea.

Recent, am întrebat 2 oameni care mi-s dragi din ce știu eu ce motive, ce le place să facă. Întrebam pentru că eram curioasă cu adevărat, nu din complezență.

Unul mi-a răspuns că îi place să alerge (cu un scop nobil ca finalitate), dar alergatul în sine îi face plăcere. Agitația.

Celalalt mi-a spus că nu știe, că se plictisește repede de mai orice lucru.

Descumpănită. Fix așa m-am simțit.

Și apoi m-am gândit la oamenii mari din jurul meu. Nu știu despre niciunul ce îi place să facă. E posibil pentru că sunt eu antisocială și nu am ajuns să descopăr. Dar poate e ca mai sus, oamenii mari pur și simplu au uitat să facă lucrurile care le plac.

Nu știu care e secretul de a trăi o viață frumoasă. Mă gândesc uneori dacă la 50, 70 sau 90 de ani, când voi muri, mă voi uita în spate și voi zice: shit, de ce n-am făcut aia? sau de ce nu am încercat cealaltă? sau de ce nu am făcut mai mult din x?

Dar cred că, chiar cred că, indiferent dacă întrebările de mai sus o să apară (și pribabil ca o să), parte din o viață fericită e să găsești lucrurile care îți plac (nu e deloc ușor, înțeleg asta) și să le faci pe alea.

Sarei îi plac hărțile, stelele, cărțile, să deseneze și să gătească.

Mie îmi place să citesc, să merg la mare (sau în vacanțe), să scriu, să cânt la chitară și să fac poze.

Nu sunt lucruri mari, nu schimbăm niciuna lumea cu ele și nu vindecăm oamenii de boli incurabile. Sunt lucruri mici, care ne fac, pe amândouă, puțin mai zâmbitoare.

So try that. Ce vă place? Dar vouă vouă. Nu ce spune lumea că trebuie să vă placă. Ce vă place cu adevărat. Gândiți-vă la ce faceți în fiecare zi. Ce vă ronțăie timp. Sunt lucruri care vă plac? Și dacă nu, de ce dracu nu faceți lucrurile care vă plac?

Știu, știu, dar când, când să mai facem și lucrurile care ne plac, chiar presupunând că am fi atât de norocoși încât să avem din alea? Donno, habar n-am care e rețeta organizării timpului, și eu trebuie să muncesc ca să rate și vacanțe și cărți.

Dar cumva, mi se pare, că dacă îți faci un firicel de timp pentru un lucru care îți place cu adevărat curând s-ar putea să se transforme într-un fluviu, sau măcar într-un râu mai nărăvaș.

Și mai cred că asta e parte dintr-o părințeală bună, vreau ca Sara să facă, adult, lucruri care îi plac. Să nu uite de hărți, de stele sau povești. Să zâmbească. Să nu alerge. Să nu uite cât e de bine să nu faci nimic. Să nu uite că e bine să fii mic :).

Tell me. What do you like to do?

img_9149

 

Anunțuri

4 răspunsuri »

  1. Mie imi place sa creez chestii; de la facutul tiparului pt o tzoala pana la crearea unei povesti pt fii-mea, a unui joc sau a unui proiect (sic). Imi place procesul de a pune lucrurile cap la cap si a crea ceva la nebunie. Aici includ si cercetarea cos i r a geek. Si imi place sa ascult muzica si sa descopar muzica. Imi place sa interpretez personaje – sa imi imaginez cum ar vorbi, cum s-ar purta si si ce ar gandi. Imi place la nebunie sa-i citesc lu fii-mea povesti si sa interpretez toate personajele. Si uneori imi place sa stau de vorba cu oameni; ideal la pranz, la un aperol spritz, intr-o zi in care tot restul lumii e ocupata iar eu trag chiulul de la responsabilitatile de adult. Ar mai fi dar ma cheama fii-mea 🙂

    Apreciază

  2. Mie imi place sa desenez si sa colorez (stiu ca suna copilaros, dar mi-a placut inca de cand eram copil sa ma pierd in linii si culori si nu intamplator are legatura si cu profesia mea). Imi place la nebunie sa dansez pentru ca in acele momente cumva exprim foarte mult din ceea ce sunt si, in plus, ador muzica. Insa mai presus de toate imi place sa schiez; in acele momente reusesc sa imi golesc mintea (care de obicei „rontaie” o tona de chestii) si intreaga mea atentie este la denivelarile partiei, textura zapezii si viteza… Fac toate aceste lucruri cat pot de des si ele ma conserva cumva 🙂

    Apreciază

    • mhm, ur in the flow cand schiezi :). mi se intampla si mie cand fac unele sporturi, cand conduc cu viteza sau cand cant la chitara. sau cand comunic cu adevarat cate un om. 🙂 Si Sarei la gradi cand invata ceva nou. lumea dispare.

      Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s