Game on

Standard

Sau despre cum nu ne jucăm noi cu mai niciuna din jucăriile din care povesteam săptămâna trecută :)). Când m-am apucat de scris primul articol cu jucăriile ei preferate între 3 și 4 ani mă tot gândeam pe care să le trec, că nu se mai jucase cu ele de cine știe când. Și am început să mă gândesc: băi, da ce mama naiba facem noi dacă jucăriile astea nu le folosim.

Ne jucăm, asta facem, dar pentru că nu sunt chestii planificate am senzația că nu facem nimic.

Sunt o mamă compleeet neserioasă, să fim bine înțeleși de la început.

Mă strâmb mai non stop, gesticulez mult, rânjesc fasolea, casc ochii, mă împiedic, mă învârtesc, chestii. Neserioasă. Complet.

Sunt cea mai fericită când râde fie-mea (și ce râs doamnelor și domnilor, copilul ăsta a fost inventat să râdă, își aruncă capul pe spate ca într-o reclamă veche cu dudui superbe și amestecă niște sunete gâlgâite înainte să izbucnească în hohote muzicale de râs). La fel cum și sunt complet indispusă când fie-mea e bolnavă sau se mâțâie mult, nu sunt deloc meteosenibilă, dar clar sunt sarasensibilă :P. Așa că fac cam tot ce-mi trece prin cap ca să obțin râsetele ei: glumesc, mă strâmb, vorbesc limbi inventate, cânt complet pe lângă, dansez ciudat, mă încurc în cuvinte ca Sara să mă corecteze, vreau să aranjez prosoapele în cuptor, ne alergăm prin casă (uneori în patru labe eu, ca să fie mai echitabil, ceea ce îmi asigură minim 5 hohote), ne gâdilăm, execut calul (copil pe umeri), măgarul (copil pe spate) și Baghera cu Mowgli (mama-n patru labe :D), îmi flutur buzele, vorbesc ca muțunachii ăia din reclamă de la Orange (cum ziceați că-i cheamă?) șamd.

Nu m-aș gândi să îmi propun să mă joc jocul X cu ea când ajung acasă (am mai scris, nu e genul meu de a fi mamă, încerc tot timpul doar să ciulesc foarte foarte tare urechile la ce vrea ea, deși mă mai uit pe Pinterest după activități le uit până să intrăm pe ușă :D). Nu văd nevoia să plănuiesc activități, trebuie doar să particip la cele pe care vrea ea să le facă, dacă mă cere sau să urmez rolul pe care mi-l alocă ea la casting :P.

Ce jucăm? Păi, de exemplu, perioada asta, pentru că plozii de la grădi se șicanează des între ei cu faptul că sunt mici (iar a mea chiar e mică, chiar dacă ca vârstă e deja de mijloc, tot pare printre cele mai micuțe pentru că e așa fragilă și sensibilă) acasă inversăm rolurile. Ea e mama, eu sunt copilul. Și ore ne putem juca așa (face mâncare, conduce, îmi citește povești șamd). Tot din aceași categorie, a inventat un joc, pe care îl jucăm în patul mare, în care ne luptăm. Mă rog, nu chiar, ea încearcă să mă dărâme (și chiar reușește) și eu mă prăvălesc în pat (e util pentru ea deoarece sentimentul de frustrare de la grădi e compensat) și e și foarte distractiv (nu mă las ușor, trebuie să muncească ceva să mă doboare :P), atâta poate râde (mi se pare și o metodă la îndemână de eliberare a energiei negative). Tot legat de asta, ne jucăm de-a Tom și Jerry și ne alergăm prin casă (și cred că și de asta îi plac desenele astea, pentru că cel mic e mai șmecher decât cei mai mari 😉 ). Mai vorbim limbi inventate (suspectez că are legătură că nu o înțelege încă toată lumea când vorbește, sau așa cred, nu știu foarte sigur. pentru mine e extrem de clară, deși nu-l pronunță pe r și CE e ȘE :D). Până și la baie ne jucăm împreună, Sara ne prepară cocatiluri din apa caldă și noi le bem extaziați, după ce dăm regulamentarul Noroc.

🙂 Cam asta. E de fapt, cred, partea mea preferată a timpului petrecut cu Sara.

Habar n-am de ce-am scris postul ăsta. Poate pentru că m-a sunat prietena mea Oana într-o seară să mă întrebe ce naiba mai fac eu cu Sara în serile astea ploioase de iarnă.

Băi, nimic nu fac. Serios. Nimic 🙂IMG_0088

Reclame

5 răspunsuri »

  1. da, cam asa si la noi. pana intram la somn, alergam minute bune prin casa, in jurul mesei, peste canapele si paturi, ne ascundem pe dupa usi, apoi de vreo cateva zile ne deplasam sarind in lateral (ca la dansul acela de grup, imi scapa numele acum) si radem pana obosim. dupa care mai urmeaza o portie de sarit in pat, de sarit de pe pervaz in pat, iar daca s-ar putea sa schimbam lenjeriile in fiecare zi, ar fi mega fericit, pentru ca atunci cand eu intind cearsaful, el se urca in spatele meu si eu devin calul naravas care il rastoarna. ma avem in program si avionul, care tot asa se rastoarna, apoi la dus trebuie sa intram impreuna sa ma spele si el pe mine, constiincios, pe picioare, si sa ma gadile cu apa la degete (cand ii spun ca ma gadila, isi pune dusul pe picioarele lui si spune ca nu gadila). si da, fisele scoase de pe pinterest zac undeva intr-o gramada ordonata, ca pe el nu-l pasioneaza 😉

    Apreciază

    • Daaaaaaaa. ritualul de culcare incepe cu minim 2 ore inainte ca sa avem vreo speranta de finalizare (si include de-a v-ati ascunselea, avionul-tati, elicopterul-mami, sarit in pat, ascuns sub plapuma, alergat prin casa, zece mii de baut apa si doua zeci de facut pipi, cinci sute de povesti citite samd). mers lateral, mers cu spatele, dap, checked :)). pinterest, you;re doomed, e clar :))

      Apreciază

  2. Millidge si Doyle…noua ne plac maxim bazdaganiile astea albe de la Orange. Seara exersam dansul lor printre hohote de ras si amenintari din partea sotului cum ca ne filmeaza si posteaza filmarea cu noi scalambaindu-ne in pijamale pe net.
    Si eu am trecut recent printr-un atac de panica pt ca nu fac destule cu fiica-mea acasa.M-a tinut cam o saptamana, saptamana in care mi-am terorizat la propriu colega de birou, ea fiind mai crafty decat as putea eu fi vreodata. Mi-a decupat saraca chestii, mi-a printat planse, mi-a comandat seturi de culori si lipici, hartie colorata samd, pana m-am plictisit eu sa ma joc cu ele seara acasa si-am inteles ca tot turele cu bicicleta prin living si jocul de-a v-ati-ascunselea pe pupate sunt la mare cautare la noi. Nu stiu ce fel de copii au mamele alea de stau toat ziua si picteaza/lipesc/bricoleaza, dar a mea e clar din alta specie. Acasa vrea sa topaie, sa alerge, sa danseze dezlanat si s rada muuuuuuuult, deci asta facem.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s