Fotografiile mele preferate

Standard

V-am mai povestit cum ca de cand ma stiu eu mi-au placut fotografiile. Si sa le fac, si cand eram mai mica si sa mi se faca, pe masura ce am „crescut”/”imbatranit” mi-a disparut bucata asta, imi vine sa fug cand vad un aparat foto (mai putin cand aparatul e la sotzoo/Sara).

Scot din miile de poze pe care le fac in fiecare an cateva (adica cam doua sute :D) si le pun frumos in albume, cand fac bagajele nu uit niciodata 2 lucruri: aparatul foto (sa se noteze ca are cam 1 kil si ca il port ore in sir 😛 ) si o carte :)), cand merg cu masina sau pe jos prin oras „vad” imagini, ma controlez sa nu opresc la drum lung din 2 in 2 minute cand mi se pare ca am gasit ceva absolut senzational de fotografiat (dar declansez in capul meu ca sa „inghet” imaginile alea ;)) ) samd. Sunt, cum ar veni, dependenta.

Cand stateam acasa mai faceam treaba asta si pentru lume „straina”, acum o mai fac doar pentru prieteni. Nu stiu sigur daca as putea sa fac fotografie la modul profi, cred ca imi lipsesc cam multe: in primul rand partea de a putea relationa cu orice persoana (cu copiii imi e usor, la oamenii mari aproape imposibil), de a ii face eu pe ei sa se simta in largul lor (how could I, cand eu nu sunt in largul meu de multe ori de cele mai multe ori in fata marii majoritati a oamenilor :D), macar inca vreo 2 obiective si cateva lumini, niste mult timp si experienta samd. In plus, ma enerveaza ca la mine in cap fotografiile arata in felul A si imi ies in felul B. Cred ca sunt multumita de 2% din fotografiile mele si imi plac cu adevarat ceva gen 0,1% :)). Si 20 cm. minim (ok, sper ca nu va ganditi la prostii). Serios, sunt prea scunda pentru perspectiva din capul meu si am analizat chiar posibilitatea sa plec cu o scaricica in rucsac sau ceva dar nu a parut prea practic :D. E motivul pentru care ma cocot destul de des cand pozez, numai sa gasesc ceva prin zona :))

Fiecare „fotograf”, fie el unul mai de jucarie (ca mine, adica fac lucrurile in joaca, nu e un job 🙂 ) sau unul very very profi are un gen preferat. Unora le plac peisajele, altora portretele, unii adora sa fotografieze nou-nascuti.

Ei bine, pentru mine e fotografia de nunta. Bai, si e dubios din simplul motiv ca nu imi plac absolut deloc nuntile si chiar cred cu sinceritate ca rochiile de mireasa sunt cea mai hidoasa inventie din Univers (am avut un mega soc cand am fost la primul targ de nunti si am vazut chestiile astea de aproape). 4 ani mai tarziu si senzatia e inca acolo. Cu foarte foarte mici exceptii, pot numara pe degetele la o mana nuntile la care m-am simtit bine. ok, mint, mai putine de atat, m-am simtit bine la fix 3 nunti in afara de a mea-culmea e ca la a mea chiar m-am distrat :D). Dar fotografia de nunta are CEVA. In primul rand ca oamenii sunt frumosi. Adica ala e probabil momentul din viata unei femei cand va arata cel mai bine. Sigur, poate nu, dar e foarte posibil ca da. A cautat rochia aia in mii. O iubeste. In fiecare obiect: verighete, pantofi, papion, un nasture de la rochie, un buton, florile din buchet exista ore de ganduri si emotie. Ma fascineaza pur si simplu. Expresia de pe fata mamei miresei. Fetita care duce florile. Felul cum ii strange mirele mana de mai are un pic si o striveste. Pot sa vad pe fata ei ca o doare dar zambeste. Nuntasul ala care se distreaza de 10 ori mai mult decat ceilalti. Prietenii. TOT. Imi place de mor fotografia asta, as putea sa ma uit cred ani, in continuu, la fotografii de nunta. De fapt o si fac, foarte des. Constant am deschis macar vrea 3 taburi cu chestii de gen :))

Nu fac fotografie cand sunt invitata la nunti, fac maxim nu stiu 10 cadre? E din respect pentru cel care e platit pentru asta. Nu vreau sa ii ard pozele cu blitz-ul meu, sa ii „fur” imaginea aia ca m-am bagat eu in ea samd. Asa ca practic nu am avut niciodata ocazia sa fac asta. Pana acum. Weekendul asta am fotografiat prima mea nunta (see teaser below :P). A fost pur si simplu mega extraordinar din foarte de multe motive (dar v-oi povesti cand or fi gata pozele-which depends de cate insomnii am, a se nota ca scriu postul asa la 1:54 in conditiile in care ieri am dormit 3 ore :)) da. prelucrez. da, maine buro. sper doar sa nu am vreo sedinta :)).

Sunt super recunoscatoare pentru ocazie, in cap imi colcaie doar cate chestii as fi putut face mai bine, cum pot sa le termin de prelucrat mai repede, daca am prins macar 1% din ziua asta si daca o sa le placa 🙂

Pe masura ce il termin imi devine tot mai clar ca si asta e doar o alta obsesie. :)). Probabil preferata mea dintre toate cele ce ma bantuie 😛

 

9

 

Anunțuri

8 răspunsuri »

  1. Deci, wow! Abia astept sa le vad, sunt mega curioasa acum :D. Mie imi plac mult fotografiile tale de familie, dar vazand teaserul asta, cred ca iar ma dai pe spate la cele de nunta. 🙂

    Apreciază

    • Pfffff, am niste emotii de nu pot sa iti povestesc despre cum au iesit, daca o sa (le) placa samd. Dar parca parca cateva sunt dragute. Am avut si mega norocul ca sunt ei extraordinar de frumosi :))

      Apreciază

  2. Abia astept sa vad rezultatul, oricum stiu ca or sa fie minunate …parca imi vine sa mai fac o nunta, tot cu V 😜, ca sa ne fotografiezi tu 😃😃😃

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s