Arhivele lunare: iulie 2014

Procedura cu nisip

Standard

Pentru ca simt ca se apropie din ce in ce momentul intoarcerii la buro (da, visez noaptea chestia asta :() am decis ca e timpul sa pun de-o procedura (in amintirea vremurilor bune cand la job nu trageam apa fara procedura aferenta). Procedura pentru nisip. Ma rog, semi, stiu ca o procedura serioasa are minim minimorum 100 de pagini si se repeta de 8 ori, iar esentialul poate fi rezumat intr-o propozitie. Fara sens, desigur.

Asadar, these are our rules de la locul de joaca cu nisip.

1. Copiii se joaca cu nisipul. Adica au voie sa il ia cu lopata, sa il vanture, sa faca cam ce vor ei cu el, inclusiv sa si-l puna in cap, atata timp cat nu lovesc sau fac sa sufere un alt copil. De aia suntem la locul de joaca, sa ne jucam, nu sa stam curati. N-o sa ma vezi veci tipand la Sara ca i-a pus nisip pe pantaloni plodului tau. Never. Nu-ti convine? Ia-l acasa. Ea aici se joaca.

2. Din acelasi ciclu, ea are voie sa mearga desculta si sa sara prin balti. Nu te uita urat la ea, nu-i spune ca e rusine, nu e. O fi pentru tine, ca spui asa ceva, pentru ea nu e, asta fac copiii, poate tu ai uitat, eu nu. Tu poti sa il tii pe al tau in sosetele albe cu adidasi pana scoate limba de cald si de invidie, dar crede-ma ca i-ar placea mai mult sa faca si el ce face Sara.

3. Cand spun ca se joaca ea, vreau sa spun chiar ea. Nu mergem la nisip sa ma joc eu, ci ea cu alti copii. N-o sa ma vezi gramada pe copilasi sa le fac castele de nisip. Da, daca vrea EA sa se joace cu mine, sigur, dar altfel, e bine si pe banca.

4. Jucariile Sarei sunt ale Sarei. Adica daca ea e ok sa ii dea copilului tau o jucarie ea i-o va da (relax, e darnica). Eu niciodata, dar niciodata n-o sa ii iau o jucarie din mana ca sa i-o dau plodului tau. Pentru ca nu cred ca „trebuie” sa o invat sa imparta. Nici eu nu ma duc in ziua de salariu sa dau jumate la tanti de la coltul blocului si jumate la vecinul de la 2, ca asa e frumos, sa imparti. Deci n-o oblig nici pe ea. Daca plodul tau vrea sa ii ia jucaria pe care o are in mana, Sara va urla. Nu, n-o sa vin sa o rog sa i-o arate si lui, o sa o las sa rezolve singura, si daca e tot necajita o sa ii spun ca are dreptate, nu este frumos sa iei jucaria unui copil in timp ce se joaca cu ea :D.

5. Daca ai „uitat” sa iei jucariile copilului tau in parc, si ma intrebi daca se poate juca cu ale Sarei, ai bunul simt cand te cari acasa sa spui „multumesc”, daca nu sa mi le aduci inapoi de pe unde a plecat plodul tau cu ele, nu fac pe detectivul in timpul liber.

6. Nu-ti hrani plodul in fata plodului meu, du-te pe o banca. Intamplator, a mea nu e pofticioasa si nu o sa-i ploua in gura, dar alti copii sunt. Si nu, nu e ok daca ii dai si lui, mama copilului poate vrea sa manance acasa mancarea gatita de ea, sau poate e alergic la ceva din mancarea plodului tau, misca-ti fundul 2m pana la o banca si nu alerga copilul cu blidul la locul de joaca.

7. Nu spune chestii negative la adresa copilului meu (nici n-o mai spun pe aia sa nu te atingi cumva de copilul meu, ca sper ca totusi au disparut astfel de specimene). Nu e „puturoasa” daca nu merge singura la 1 an jumate (merge, btw :D), nu e „rea” daca nu vrea sa-i dea jucaria plodului tau, nu e „suparata” daca e concentrata sa mute nisipul din recipientul A in recipientul B. Data viitoare cand mai faci asa o sa iti spun si eu ca esti grasa, urata si ca parul tau cere cu disperare un dus.

Well, this is it. Kinda short, huh? Mai completez pe parcurs, asta e asa, de 1 an jumate. Voua va mai vine ceva in cap?

Love and Marriage

Standard

Acum 2 saptamani, sotzoo imi cumpara de la magazin o sticla de bunaciune de Coca Cola.

Ii spun pe un ton hotarat, vadit in contradictie cu privirea de catelus recunoscator din ochii mei : Sa nu mai imi iei niciodata Cola, nici daca te rog.

***

O saptamana mai tarziu.

Te duci la Mega? Ia-mi si mie o Cola.

Dar ai zis sa nu-ti mai iau chiar daca ma rogi.

Nu se pune, aia era atunci, acum imi trebuie o doza de Cola.

Primesc Cola.

***

Acum 3 zile. Ma intorc de la o sedinta foto. Il sun pe sotzoo: Nu vrei si tu o bere, ca ma opresc eu la magazin sa iti iau.

Ba da, sigur, de ce, vrei tu cola?

***

Ieri. Seara. Obosita moarta. Sotzoo bea un pahar cu bere.

Ti-ai luat bere? Il intreb.

Da, zice.

Fac bot. Vizibil bot.

Sotzoo da din umeri.

Du-te si tu la frigider si ia-ti o bere.

Bigger bot. Dar propunerea mi se pare acceptabila. Decat nimic, na.

Ma duc la frigider. Il deschid cu lehamite.

DOUA cutii  rosii si stralucitoare de coca-cola.

Yep. This is what it’s all about :))

1

 

 

 

 

 

Copilul Verde

Standard

Puhuhu nus cum sa incep sa povestesc despre Copilul Verde si Luminita (cum ii spune Sara, asa imi vine si mie sa ii spun desi nu o cunosc si de fel folosesc pluralul de politete in conditiile astea).

Copilul Verde e un optional la Gradinita Montessano, unde merge Sara, am mai tot share-uit eu poze pe Facebook.

Si ideea e ca mi se pare o chestie super mega geniala si nici nu stiu cum sa povestesc exact cat mi se pare de geniala fara sa pic intr-un patetism din asta mamicesc.

Hai ca o iau pe ocolite :))

Am fost in minivacanta de Rusalii la o pensiune pe langa Ocnele Mari (sa mearga Sara la salina-you know, polipi stuff). Mai era impreuna cu noi o familie pe care nu o cunosteam, cu un baietel de vreo 3/4 ani. Si na, bucataria comuna. Ai nostri faceau gratar. Eu coordonator salata :)) (ca na, ce sa faca femeile la gratar :P). Si sa o tin pe fie-mea ocupata ca se tot impedica in picioarele masterchefilor. Si cum ma pregateam sa tai rosii castraveti si alte chestiuni tipic salatitesti zic ia sa le tai eu pe masa copiilor sa tin maimutele ocupate. Mi-am mutat ustensilele, Sara a venit sa isi bage manutele in ce taiam eu acolo (vesnic imi mananca jumate din ingrediente crude, inainte sa ajunga in salata/ciorba/ce mosmondesc eu acolo). Si am inceput sa spun o poveste (adaptare dupa Balul Florilor). Na, la mine au fost Doamna Rosie si Domnul Castravete personajele principale. Chestia e ca fie-mea, fomista cum e, cum taiam ceva, imi cerea. Si cum venise si baietelul celeilalte familii sa asculte povestea taiam jumate pentru Sara jumate pentru el. Si basculau astia de se bateau turcii la gura lor, m-au lasat practic fara salata, ceea ce desigur, mi s-a parut tare dragut. Chestia pe care voiam sa o povestesc e ca in timpul asta mamica baietelului ii face poze cum manca legume sa le trimita la bunici (apparently copilul nu prea se omora cu ele si asta era ceva eveniment). Adica cumva, daca le oferi ocazia, copiii vor manca sanatos. Pur si simplu din obisnuinta sau poate din comoditate avem tendinta sa nu o facem.

Ei bine, Copilul Verde e povestea de mai sus ori zece :)).

Adica ea asta face, dar in timp ce creaza cele mai minunate peisaje ever din fructe si legume. Si astia micii is ca termitele cand vine ea, pur si simplu nu e macar un copil care sa nu devoreze ce e in farfurie. Sarei i se lumineaza pur si simplu privirea cand ii zic ca maine e joi si vine Luminita :). Masa spectacol, cine a zis ca trebuie sa stam in liniste la masa? La masa mancam, ne distram, si ne simtim bine. Am totala alergie daca spune cuiva unui copil sa stea linistit, cuminte, sau sa faca liniste. Lasa naiba ca o sa stea linistit in viata de o sa-i iasa pe nas, sa-i lasam frate sa rada si sa se scalambaie si sa se joace ca nu-s la buro.

Chiar cred ca depinde de noi ce si cum mananca copiii nostri. Nu sunt la fel de obsedata ca M. (M. care e una din cofondatoarele Montessano, de asta zic de ea) 😛 de hrana sanatoasa, adica chiar nu mi se pare o tragedie daca mananca fie-mea o data pe luna nu stiu, inghetata sau ceva. Plus ca mergem saptamanal la pizza, e placerea  noastra si nu as renunta la ea pentru nimic in lume :). Insa vreau ca Sara sa manance diversificat si sanatos ca regula generala. Asa am hranit-o si eu (legume la abur pana la 2 ani in fiecare zi la masa de pranz) si cred ca e bine pentru sanatatea ei sa manance asa.

Si chiar nu tine de fonduri atat de mult, adica ok, nu legume bio, dar sa dai legume in loc de paine cu unt parca se poate, nu?

Imi mai place de ea dintr-un alt motiv. Bai pare normala. Eu cred ca oamenii normai la cap nu mai sunt asa multi. Serios. Lumea crede multe prostii these days. E foarte categorica, foarte rastita, foarte…extremista, intr-una ori alta. A fost colega mea Ana la seminarul ei vineri la gradi (eu eram la nunta de mai jos, altfel probabil ar fi fost singurul seminar la care as fi mers-urasc seminariile 😉 ) si a ramas placut impresionata, pentru ca nu emitea axiome: ex.: nu mancati zahar, ci explica doar ce se poate intampla in organism cand mananci zahar :). Daca blogosfera mamiceasca ar avea mai multe persoane asa si mai putini guru care vorbesc fara vreo baza stiintifica cred ca noi toti cei ce ne dam pe net, am avea copii mai sanatosi si mai fericiti.

Asadar, am vrut sa scriu de ea, ca sa nu mai zic doar de rele :)). Chiar sper sa aiba mega succes si sa devina nu stiu, o chestie nationala, sa-si deschida filiale in toata tara. Si sa reuseasca sa ramana la fel de placuta de copii, ca pana la urma asta e ceea ce spune daca are sau nu succes :).

62517_336201676528554_2224111824102197885_n

 

 

 

 

 

 

 

 

 

http://www.copilulverde.ro/

1 2 3

Standard

Sedinta foto nr. 3 cu aparatul nou, cu 3 fete, si va pun cate 3 fotografii cu fiecare :). Voi credeti in clickait? Cand clickai cu diverse persoane, asa random, dintr-o singura privire, intr-un autobuz sau pe un camp, la buro sau in vacanta :).  Cred ca nu iti pot iesi fotografii bune daca nu „clickai” cu persoana pe care o fotografiezi (dar mi s-a intamplat si sa nu pot sa fac poze frumoase unor persoane care imi sunt dragi, o sa ma incapatanez pana imi iese :D). Cu fetele am clickait, poate pentru ca toata lumea, si eu si ele (da nici nu va mai zic de data asta ca da, sunt colegele mele si da, am colege frumoase, cum va mai spuneam 😛 ) avea chef de sedinta asta foto.  Is curioasa daca banuieste cineva unde sunt facute ;))

1 2 3 4 5 6 7 8 9

 

Curiosity killed the cat

Standard

Ma uit uneori la statistici. Nu des, ca nu-s trafic fan, nici macar nu-mi share-uiesc articolele pe pagina personala (ma rog, mai putin cand injur pe cineva gen Altex :D) si cred ca cel putin jumatate din prietenii mei habar n-au de blogul asta :).

Nu ma gandesc atat cati useri sunt, ca nici nu suntem asa de multi ci cine sunteti :). Ok, mamici sau marea majoritate mamici ca deh, specificul blogului. De unde sunteti. Cum stati in fata unui laptop in Anglia intr-o casa cu caramida rosie si rasfoiti pozele. Cum intr-o zi ploiasa din Bruxelles cineva citeste fix articolul meu cu saritul in balti samd.  :).

Daydreaming, ceva de gen :). Si sunt curioasa de mor de o chestie. Nu ma intereseaza cate vizite a facut articolul X, cati unici am avut saptamana asta ci daca as putea alege sa stiu un lucru ar fi cine sunt oamenii care dau click si asculta muzica :)). Pentru ca sa ai aceleasi preferinte muzicale cu cineva mi se pare ăăăă, cum sa zic. oau? oau. Cam ca asta de oau. 🙂

Am prietenii impartiti in cei de la care pot fura muzica si cei de la care nu voi putea niciodata fura muzica :).

Stiu ce oamenii sa iau cu mine in masina cand plecam undeva ca sa pot pune CD-urile mele fara sa se urce pe pereti 🙂

Stiu (aproape) fiecare prieten si coleg (de buro) ce muzica asculta :D. Habar n-am cand e ziua lor, nu retin toate numele de plozi, uit sa le intreb ce mai fac sau sa ii sun timp de juma spre un an dar n-o sa uit niciodata ce muzica ii place fiecaruia :).

Cam la o luna, o luna si ceva de cand am facut ultimul CD I start to scramble, incep sa intreb (doar anumite) persoane ce melodie au mai ascultat, mai stalk-uiesc oamenii pe FB, ma mai dau pe youtube aso :)). Silly music, good music, love music, piano music, old music, new music, hipster music, summer music :)) aso.

Music addict 100%.

Deci. Voi, oamenii care dati click pe link-ul ala de sus cu muzica. Cine sunteti? Va place vara sau toamna? Mancati pepene rosu sau galben? Sunteti indragostiti? Va luati ketchup la pizza? Ati sta si voi la mare 6 luni pe an? Si voi plutiti cand gasiti o melodie care va obsedeaza? Aveti copii? Grecia sau Turcia? Dormiti pe burta sau pe spate? Sunteti fericiti? Care e filmul vostru preferat? Radeti mult? Cititi? Ce cititi? Visati colorat sau alb-negru? Cate obsesii aveti?

Si mai ales v-as scana tot playlist-ul de-as putea.

Playlist de august, cel putin pe primele 2 melodii Elaine is baaaaaaaaaack! Now in office clothes. :))

 

Roxi si Vasi: nunta

Standard

Am fost high vreo 3 zile dupa nunta lor. Minim 3. Am prelucrat aproape non stop si au fost multe rau, am fost very trigger happy 😀 (aici chiar am pus doar cateva, oricum n-am reusit inca sa termin :)) ). Sunt high ca am avut ocazia, dar regret ca nu am putut arata si mai bine cat de frumosi sunt ei in realitate (cam de 3 miliarde de ori mai frumosi, ar fi meritat macar un Paulian Prajitura la nunta, nu fac hyperlink sa nu cumva sa va uitati la pozele lui inainte de ale mele ca sa nu mai vorbesc ca e chiar o idee proasta sa il pomenesc acum 😛 ). Cat de incredibil de gratioasa e Roxi si cat de haios e Vasi. Si cat de faina a fost nunta lor. Tema nuntii au fost filmele, au avut niste super mega terra, geniale filmulete -cu ei protagonisti- puse pe un ecran mare in timpul nuntii, pun link daca/cand le urca pe site :). La intrare ne astepta un afis cu ei (si au fost atat de draguti ca apaream si eu jos de tot la scrisul ala negru ❤ ), mesele erau organizate pe filme samd. Concentratia de Canon-uri pe metru patrat la petrecere m-a complexat teribil (marea majoritate filmau, macar atat ;)) ), iar prietenul lor a filmat toate ostilitatile cu un 5 D si cu un rucsac de obiective la care am balit practic non-stop :)). Deci am Canon-uri in cel putin un sfert din poze, pur si simplu mi s-a parut ca se incadrau perfect in peisaj, cum poa’ sa nu-ti placa un Canon? :)). A se vedea exemplificarea mai jos (sper doar ca nu le-am stricat eu cadrele oamenilor, m-am ferit cat am putut).  Am pus un filmulet cu pozele la sfarsitul articolului ca prea era tema nuntii, sa ma incadrez in ea, dar nu ma pricep neam la trebsoarele astea (imi place in schimb melodia de mor, mi se pare ca li se potriveste tare bine, si sa stiti ca am cautat-o ceva, obsedata cum is de muzica 😛 , dar fara un anumit ajutor specializat nu m-as fi descurcat :)) ). Casa de piatra si sper sa aveti o viata impreuna cel putin la fel de spectaculoasa, haioasa si frumoasa cum ati avut nunta. :). Mmm, ce ziceti, a functionat tinutul pumnilor? Pentru energia pozitiva (am bazait cam 15 ore non stop) eu zic ca da 😉

1IMG_1468IMG_1396 IMG_1558 IMG_1583 IMG_1908

3  6  IMG_1386 IMG_1444  IMG_1475 IMG_1484 IMG_1496 IMG_1566  IMG_159912 IMG_1691 IMG_1750 IMG_1886                                IMG_4000 IMG_4010 IMG_4084 IMG_4103 IMG_4132 IMG_4136 IMG_4156 IMG_4240 IMG_4257 IMG_4273 IMG_4292 IMG_4410 IMG_4499 IMG_4504 IMG_4566 IMG_4593 IMG_4606 IMG_4616 IMG_4709 IMG_4783 IMG_4890 IMG_4917 IMG_4932 IMG_4954 IMG_4967 IMG_5734 IMG_5867

Fotografiile mele preferate

Standard

V-am mai povestit cum ca de cand ma stiu eu mi-au placut fotografiile. Si sa le fac, si cand eram mai mica si sa mi se faca, pe masura ce am „crescut”/”imbatranit” mi-a disparut bucata asta, imi vine sa fug cand vad un aparat foto (mai putin cand aparatul e la sotzoo/Sara).

Scot din miile de poze pe care le fac in fiecare an cateva (adica cam doua sute :D) si le pun frumos in albume, cand fac bagajele nu uit niciodata 2 lucruri: aparatul foto (sa se noteze ca are cam 1 kil si ca il port ore in sir 😛 ) si o carte :)), cand merg cu masina sau pe jos prin oras „vad” imagini, ma controlez sa nu opresc la drum lung din 2 in 2 minute cand mi se pare ca am gasit ceva absolut senzational de fotografiat (dar declansez in capul meu ca sa „inghet” imaginile alea ;)) ) samd. Sunt, cum ar veni, dependenta.

Cand stateam acasa mai faceam treaba asta si pentru lume „straina”, acum o mai fac doar pentru prieteni. Nu stiu sigur daca as putea sa fac fotografie la modul profi, cred ca imi lipsesc cam multe: in primul rand partea de a putea relationa cu orice persoana (cu copiii imi e usor, la oamenii mari aproape imposibil), de a ii face eu pe ei sa se simta in largul lor (how could I, cand eu nu sunt in largul meu de multe ori de cele mai multe ori in fata marii majoritati a oamenilor :D), macar inca vreo 2 obiective si cateva lumini, niste mult timp si experienta samd. In plus, ma enerveaza ca la mine in cap fotografiile arata in felul A si imi ies in felul B. Cred ca sunt multumita de 2% din fotografiile mele si imi plac cu adevarat ceva gen 0,1% :)). Si 20 cm. minim (ok, sper ca nu va ganditi la prostii). Serios, sunt prea scunda pentru perspectiva din capul meu si am analizat chiar posibilitatea sa plec cu o scaricica in rucsac sau ceva dar nu a parut prea practic :D. E motivul pentru care ma cocot destul de des cand pozez, numai sa gasesc ceva prin zona :))

Fiecare „fotograf”, fie el unul mai de jucarie (ca mine, adica fac lucrurile in joaca, nu e un job 🙂 ) sau unul very very profi are un gen preferat. Unora le plac peisajele, altora portretele, unii adora sa fotografieze nou-nascuti.

Ei bine, pentru mine e fotografia de nunta. Bai, si e dubios din simplul motiv ca nu imi plac absolut deloc nuntile si chiar cred cu sinceritate ca rochiile de mireasa sunt cea mai hidoasa inventie din Univers (am avut un mega soc cand am fost la primul targ de nunti si am vazut chestiile astea de aproape). 4 ani mai tarziu si senzatia e inca acolo. Cu foarte foarte mici exceptii, pot numara pe degetele la o mana nuntile la care m-am simtit bine. ok, mint, mai putine de atat, m-am simtit bine la fix 3 nunti in afara de a mea-culmea e ca la a mea chiar m-am distrat :D). Dar fotografia de nunta are CEVA. In primul rand ca oamenii sunt frumosi. Adica ala e probabil momentul din viata unei femei cand va arata cel mai bine. Sigur, poate nu, dar e foarte posibil ca da. A cautat rochia aia in mii. O iubeste. In fiecare obiect: verighete, pantofi, papion, un nasture de la rochie, un buton, florile din buchet exista ore de ganduri si emotie. Ma fascineaza pur si simplu. Expresia de pe fata mamei miresei. Fetita care duce florile. Felul cum ii strange mirele mana de mai are un pic si o striveste. Pot sa vad pe fata ei ca o doare dar zambeste. Nuntasul ala care se distreaza de 10 ori mai mult decat ceilalti. Prietenii. TOT. Imi place de mor fotografia asta, as putea sa ma uit cred ani, in continuu, la fotografii de nunta. De fapt o si fac, foarte des. Constant am deschis macar vrea 3 taburi cu chestii de gen :))

Nu fac fotografie cand sunt invitata la nunti, fac maxim nu stiu 10 cadre? E din respect pentru cel care e platit pentru asta. Nu vreau sa ii ard pozele cu blitz-ul meu, sa ii „fur” imaginea aia ca m-am bagat eu in ea samd. Asa ca practic nu am avut niciodata ocazia sa fac asta. Pana acum. Weekendul asta am fotografiat prima mea nunta (see teaser below :P). A fost pur si simplu mega extraordinar din foarte de multe motive (dar v-oi povesti cand or fi gata pozele-which depends de cate insomnii am, a se nota ca scriu postul asa la 1:54 in conditiile in care ieri am dormit 3 ore :)) da. prelucrez. da, maine buro. sper doar sa nu am vreo sedinta :)).

Sunt super recunoscatoare pentru ocazie, in cap imi colcaie doar cate chestii as fi putut face mai bine, cum pot sa le termin de prelucrat mai repede, daca am prins macar 1% din ziua asta si daca o sa le placa 🙂

Pe masura ce il termin imi devine tot mai clar ca si asta e doar o alta obsesie. :)). Probabil preferata mea dintre toate cele ce ma bantuie 😛

 

9

 

Roxi si Vasi-sesiune pre-wedding

Standard

Cred ca am mai zis la fiecare sesiune foto ca nimeresc cele mai frumoase „modele”. Nu pe bune, TOTI oamenii, mici sau mari de i-am fotografiat s-a nimerit sa fie frumosi. Partea incredibila e ca sunt si extraordinar de draguti cu mine si dispusi la toate traznaile. Cu Roxi ne-am conversat de cu ceva timp inainte pe mail (mai mult despre nunta, e adevarat: unde o sa fie in ziua X, unde o sa facem pozele samd). Si a ramas ca ne vedem pe undeva pe langa Bucuresti, saptamana trecuta, sa facem si cateva poze pre-wedding aka sesiune foto de logodna le zice? Ma rog, intelegeti voi. Toata lumea a ajuns la timp. Eu in tenisii mei rosii si blugi scurti, ei, amandoi, in pantaloni albi de m-am balbait 10 minute cand i-am vazut :)). Roxi si cu niste botine (foarte foarte dragute de altfel) cu tocuri cam de 10 asa :D.

:)) Magic a fost. Ne-am dus pe unde eram sa facem ceva poze, nu prea ne-a iesit (da am gasit cei mai mici si draguti melci ever, vi i-am aratat si voua sa nu ziceti ca sunt egoista :P), ne-am suit in masina si am luat-o de nebuni sa gasim o padure o ceva pana nu fugea soarele :)). O padure am gasit, problema e ca era incredibil de deasa, asa ca am facut intr-un lan cosit (sper ca e cosit :D) de langa. Am mai multe recorduri la sedinta asta foto: cele mai cooperante modele, cele mai multe zgarieturi si vanatai (8 pe maini 6 pe picioare :)) ), cea mai inalta chestie pe care m-am catarat ever (o poarta de vreo 2 m juma), cel mai lung timp de cautat „za loc”vs timp efectiv la pozat (cred ca adunat daca am pozat juma de ora :D)  si prima sesiune foto in natura cu pantaloni albi (sper totusi, sa fi „meritat’ sacrificiul si sa le placa fotografiile:)) ).

PS. Multumiri speciale pentru recuzita unei anume piticanii mici 🙂

 

21IMG_2053 IMG_2079 IMG_2101 IMG_2102   5  7 10 9  12

Sima

Standard

Uitasem cat de mult iubesc sa fac asta si cat ma face de fericita :). Sedinta asta foto a fost vineri, dupa o saptamna crunta si o zi si mai si, cu fix 3 sedinte luuungi una dupa alta (reminder ca nu urasc nimic mai mult pe lume) dar topaiam pe acolo ca un greiere isteric si nu am simtit pic de oboseala, ba dimpotriva, am plecat acasa mai odihnita ca dimineata cand ma trezisem :)). A little bit rusty, pentru ca nu am mai facut fotografie pentru un alt copil in afara de Sara de…hmmm….mai bine de un an? Dar m-a ajutat Sima foooarte mult, prima poza e facuta la 2 secunde de cand m-a vazut :). Adica atunci cand ne-am intalnit pur si simplu a alergat spre mine :D. De fapt, sa fiu sincera, mai toti copilasii au fost amabili cu mine, cred ca ma miros ca sunt chiar mai shy decat ei si poate de asta? :)). Extraordinar de vesela si vorbareata si sociabila si cel mai bun model ever, a acceptat sa stea in toate locurile pe care i le-am propus ❤ Singura chestie de care imi pare rau e ca atunci cand reusisem sa o conving pe Oana  sa ma lase sa ii fac cateva poze (ofticata fiind ca pana acum nu am reusit sa ii surpind exact in fotografii nici gratia nici eleganta) fix atunci mi s-a umplut cardul. Data viitoare, musai 🙂

IMG_0581IMG_0606

IMG_0742 IMG_0760 IMG_0839 IMG_0898 IMG_1015  IMG_1061   IMG_1157IMG_1251