Arhive zilnice: 26 martie 2014

Luatul de la gradi

Standard

Eu o iau pe Sara de la gradi. Sotzoo o duce. Asta a fost targul atunci cand m-a convins s-o ducem :D. Si asa a ramas. Bine, se potriveste si cu programul nostru, altfel probabil s-ar mai schimba lucrurile.

Deci. Eu sunt aia care o iau, nus cum e la dus. Sotzoo imi da mesaj in fiecare dimineata dupa ce o duce, eu lui dupa ce o iau (statistic, eu uit de mult mai multe ori sa ii dau lui mesaj :D).

Detaliile nu incap in mesaj.

Detaliile cum ma reped eu val vartej pana la ea. Cum ma bucur cand o vad. Cum isi schimba expresia fetei cand ma vede ea. Cum ma mai pune sa astept sa termine de pictat, sau de mancat, sau ca vrea sa ramana la nu stiu ce optional. Cum topaie si se prabuseste la mine-n brate sa o pupacesc cam de 100 de ori cand ajung.

Si cum face numai fite pana plecam (direct proportionale cu numarul de spectatori). Ma duc sa ii iau pantofii. Nu vleau pantofii!!! Mama, dar trebuie sa mergem acasa, doar n-o sa mergi desculta. Nu vleau sa ii iei TiU (apasat spus). Vleau sa ii iau EU (din nou apasat). Ok mama, si nu puteai spune frumos? Tie loc flumos sa imi iau eu pantiofii. Sigur mama, nu e nevoie sa ma rogi, doar sa nu te matai. Se aseaza pe o treapta, eu pe scaunel, astept sa se incalte. Se enerveaza iar, de data asta ca nu poate desface o fundita. Sunt din nou solicitata si din nou isc proteste pentru ca nu fac fundita cum trebuie (adica identica cu cea pe care a facut-o tati de dimineata, de parca eu as putea visa cum a facut-o tati de dimineata). Apoi vrea apa. Se duce cu doamna ingrijitoare (nus cum sa ii zic mai politicos de atat-e o doamna care nu-mi place deloc, m-a pupat in fund din prima zi in care m-a vazut. altii ar spune ca e draguta. eu nu). In 8 secunde se aud urlete. Nici nu e nevoie sa ma uit sa vad ce s-a intamplat. N-a lasat-o sa-si puna singura apa, din carafa in pahar (cum face in fiecare zi la gradi si in fiecare seara acasa). Cam 4 minute a bocit pe tema asta. Alta data s-a suparat ca n-am lasat-o sa isi dea singura haina de pe umeras. Dupa ce i le-am pus la loc s-a suparat iar ca nu putea sa le dea singura jos ca era pus umerasul invers. Si multe miliarde de exemple pe care nu mi le pot aminti. Din secunda in care ajunge in masina e ok.

Nimic nu e mai pasibil sa planga decat un copil (sau ma rog, copilul meu) cand il iei de la gradi.

🙂 Nu, nu e domnul Goe, e o domnisoara destul de cuminte, in general. Am citit (parca in Anii magici) de ce fac asa. Pentru ca o pot face doar cu cei pe care ii iubesc cu adevarat, cu cei in care au incredere. Pe parcursul zilei acumuleaza frustrari (in interactiunea cu educatoarele, cu ceilalti copii) si le descarca seara, in siguranta companiei parintilor 😀 Bai, si zau ca o inteleg, dupa o ora petrecuta cu puradeii aia galagiosi la serbare, in culise, as fi urlat o saptamana si as fi dormit doua.

Ai vostri cum fac dupa gradi? Numai lapte si miere?

IMG_9303