Scoala mea romaneasca

Standard

Bai macar sunt cat de cat in sincron cu scandalul ala cu invatatoarea :))

Va povesteam zilele trecute despre cum visez eu scoala Sarei. Sunt destul de sigura ca sistemul romanesc nu are nicio legatura cu caii mei verzi pe pereti.

Sigur ca vorbesc doar din experienta mea, nu sunt profesor si desi am unul tare drag in familie, parerile noastre nu coincid intodeauna. 🙂 Asadar, am scris un post lung cat o zi de post, nu-l cititi ca nu-i nimic interesant, mai bine lasati la final un comentariu cu experienta voastra, stiu sigur sigur ca sunt cativa care ati zis la ultimul articol ca voua v-a placut, sper sa va aduceti aminte ce v-a placut. In cazul meu, intotdeauna interesul pentru o materie a coincis cu un prof bun si lipsa de interesul cu unul rau sau…o sa vedeti daca cititi 😛

Impresia mea generala despre scoala este ca a fost un chin si ca mi-am ocupat timpul cu o sumedenie de chestii nefolositoare, in loc sa fac, sau sa incerc sa descopar si sa fac, chestii care mi se par(eau) interesante.

Totusi, as zice ca pana prin clasa a 8-a nivelul de cunostinte predate se apropia cumva de nivelul ala minim de cultura generala de care vorbeam data trecuta. In 1-4 doamna mea invatatoare m-a invatat gramatica pe care o stiu si cu care defilez si azi. Sigur ca am facut gramatica si inainte sa dau la Drept, dar cu profa aia (absolut minunata creatura si ea, de altfel) deja faceam chestii de finete, complexe, baza era stabilita. Avea o metoda din asta de a ne explica de-mi ramaneau in cap pe viata.

Mi-au placut matematica si chimia in 5-8. Nu mi-a mai placut romana. Daca in 1-4 eram incurajati sa compunem, sa ne exprimam, sa intelegem, sa vorbim, prima tema la limba romana a fost sa analizam nu mai stiu ce lectura (parca Puiul de Ion Alexandru Bratescu-Voinesti, sper sa nu ma insel). Bai chiar mi s-a parut interesant, puii mei, cred ca pe toti ne marca intr-a 5-a. Deci m-am dus acasa si am scris io, cum am stiut, cum am putut, ce am simtit cand am citit, ce am inteles, care a fost faza. A doua zi, am ridicat increzatoare mana sa raspund. Si m-a si pus. Prima. Bai. Deci cat de in freza am putut sa mi-o iau. Cat de socata a fost profa de ce-am facut si eu de ce credea ea ca o sa fac. Ar fi trebuit sa ma duc sa citesc vreo 3 comentarii de baieti din astia de au analizat opere literale, sa fac o compilatie si sa reproduc. Una din cele mai mari dezamagiri a fost pentru mine lectia aia de romana la 10 ani sau cat aveam. Asa a tinut-o langa pana intr-a 8-a. S-a intors roata in liceu, cand profa de romana era singura simaptica. Venea, se aseza cu fundul pe banca, isi balanganea picioarele si incepea sa ne intrebe ce am inteles, cum ni s-a parut, cum a fost acolo, dar acolo samd. Foarte draguta. Si-a cerut scuze la BAC ca trebuie sa ne puna sa invatam aceleasi comentarii sterile ale unor critici faimosi sau ce erau nenii aia de scriau carti, dar asta se cere, asta se puncteaza.

In liceu tot ce am iubit in 1-8 s-a dus pe apa sambetei. Daca gramatica n-am mai facut deloc (am facut mate-fizica), matematica, cealalta mare iubire a vietii mele m-a dezamagit complet.

Proful de mate era un tip incredibil de destept si care duduia de matematica. Isi mesteca cumva limba, venea in clasa, lasa tacticos si flegmatic catalogul si umplea cam 10 table, duble, una dupa alta. Nu vorbea. Scria si stergea, scria si stergea. La sfarsit ne dadea niste exercitii de facut in clasa si ne intreba ce n-am inteles. Wtf? Nu intelesesm nimic, ma uitam ca curca-n lemne la alea 10 table. A 9-a si a 10-a mai bungheam eu ceva cu ce invatasem in 1-8, dar la a 11-a s-a rupt filmul complet. Mi-a fost, sincer, extrem de greu sa recuperez pentru BAC. Si la fel de sincer, nu consider ca ce invatam eu, noi intr-a 11-a, sirurile si limitele alea reprezinta nivel mediu, de cultura generala, la matematica.

Profa de fizica se scobea in nas si ne predea despre cuplul de forță și inel pe șusea. N-am mai invatat nimic. Organic o respingeam, nu stiu cum sa explic.

La chimie profa ne avea pe grupe. Grupe de copii de 9/10, grupe de copii de 8, de 6 si de corigenti. Ma treceau toate transpiratiile cand rasfoia catalogul sa aleaga pe cine terorizeaza azi. In conditiile in care chiar citeam cu interes chimia acasa si imi placea. Pe mine ma bagase la 6. Eu faceam temele cu Oana mea, care era de 9/10. Bai, pe bune ca eram cam pe acolo, rezolvam si eu problemele, nu as fi zis ca sunt teribil de proasta. Si intr-o zi, cu spiritul dreptatii in mana, mi-am facut curaj. Ne-a intrebat cucoana daca e cineva care vrea sa isi mareasca notele. Si da, ma. Io eram, io voiam. Si-am ridicat mana. Mi-a dat o problema de olimpiada la care m-am incurcat la sfarsit. Mi-a dat 4 si m-a trecut la loc. Si a zis, adresandu-se colegilor, fraza care m-a marcat fix ca morala profei de romana dintr-a 5-a: „Ati vazut? Ce-si face omul cu mana lui lucru manual se cheama.” Si da, evident ca am abandonat si am stat in banca mea dupa, cu 6-le standard si invariabil.

La franceza aveam una din cele mai bune cotate profe din oras. Era cea mai oribila dintre toti. Mi-o amintesc cu precizie cum ii spunea unei colege (cea mai frumoasa colega a noastra Miss-ul promotiei noastre :D). Asta e fustita draguta? Asa de scurta? Ntz ntz ntz. Sa iasa toate miasmele de sub ea sa ne vina la profesori la nas, cocuta? Sau prietenului meu de la acea vreme: De unde ai B. pantofii astia? Cat ai dat pe ei? Ai avut bani de Revelion, ai? El invata cam de 2 ori mai temeinic decat mine la franceza. Eu eram fata cu o mutra cuminte, ma tinea in 7/8. Pe el il lasa corigent. Bruma de franceza pe care o stiam in liceu am uitat-o.

La facultate iar mi-am luat-o, din diverse motive (ca n-am stiut ca tuta ca profu’ vrea sa invat cursul lui si nu cartea aluia faimos care era suport de curs aso). Se face prea lung asta, nu mai povestesc, dar recunosc ca marea majoritate a seminariilor erau ok.

E adevarat si ca ce fac acum are 5% , sau hai, cu maxima indulgenta 10% legatura cu tot ce am invatat pana acum, dar pentru mine, scoala nu a reprezentat chestia aia de care pot sa zic: da ba, m-a facut om. Ma refer cu precadere la liceu.  Mi-ar fi placut sau cred ca ar fi trebuit sa invat mai mult pe partea de cultura generala. Stiu muzica clasica ca asculta maica-mea acasa cand calca si taica-miu in masina cand mergeam la mare. Pe bune, asta e adevarul. Stiu mitologie greaca si romana ca mi-o citeau ai mei pe post de povesti, am citit filosofie singura in liceu ca era la moda (cred, alt motiv n-am reusit sa identific, dar chiar am citit cu caruta :)) ), arhitectura ca ma palise pe mine la un moment dat ca ar fi cool sa fiu arhitect, nu mai vorbesc de literatura, cat de infima mi se pare bucatica pe care o invatam sau chiar IT. Cat de arhaic era ce invatam la ore. Word, Excel, Power Point, cel putin cand eram eu, nu se predau. Pur si simplu inacceptabil, asta ar trebui sa fie baza, minimul.

Wow, cat am scris. Da, ma consider un esec dp asta dv. In ciuda olimpiadelor, notelor bune, bursei la facultatea aia de buna de stat, pentru mine scoala a fost un esec.

So. Pentru voi cum a fost? Asa a fost si la voi, a depins de profesor? Ca sincer pe mine incolo ma duce ata, sa caut pentru Sara o invatatoare si apoi…pe cat posibil profesori buni. Ca ei sunt la stat, la privat, la scoala de fite sau de cartier prea putin importa 🙂

IMG_1836

Reclame

16 răspunsuri »

  1. Cred ca ai dreptate, depinde de profesori in cea mai mare parte. Eu am avut noroc cred, in privinta asta. Sunt putini profesori care sa ma fi dezamagit. In primele clase tin minte doar cum m-a dezamagit invatatoare, care a dat premiul 1 unui copil cu medie mai mica decat a mea (eu aveam 9.94, pe acolo, cred) doar pentru ca mama lui o aproviziona cu ulei. In urmatorii ani, m-am ambitionat sa am media 10, ca sa ma asigur ca nu mai sufar nedreptati.

    In general imi placea sa invat, iubeam limbile straine si literatura. Nu aveam treaba cu matematica si stiintele, dar ma straduiam sa fiu rezonabila si cu ele.

    In liceu mi-a placut, cel mai bine a fost ca am putut opta pentru profilul de uman. Studiam 3 limbi straine (4, daca pun si latina :D), aveam vreo 3 feluri de istorie (e pasiunea mea, mi-am iubit absolut toti profii de istorie pe care i-am avut) si o multime de alte materii interesante, literatura universala si altele. M-au marcat cativa profesori, din generatia veche, au fost exact ce ne trebuia. Profa de romana era incredibila, noi am fost clasa cu cele mai mari note din generatia noastra la BAC. Stia cum sa ne bage in cap inclusiv critica de care zici si tu, fara sa o simtim ca pe o povara.

    Am avut uneori profesori slabi la engleza, de exemplu (tinerei cu cativa ani mai mari ca noi, in trecere pe la catedra). Dar si profesori buni, care au compensat (la facultate nu mai frecventam cursul de engleza, mi s-a spus din primul an ca nu ma pot invata mai mult decat stiu 😛 (era facultate de stat).
    Aveam o profa de spaniola venita din Spania, a fost misto-misto. Am putut sa dau BAC-ul la spaniola, desi ma intalnisem prima data cu ea la liceu.

    La facultate am indurat o crunta dezamagire. Sistemul, programa, modulele, profesorii, m-au socat. Am vrut sa renunt dupa primul semestru. Am facut Geografie Turism, la Universitatea din Buc. Pe bune ca doar bursa din primul an m-a oprit sa nu renunt :)).
    Mi-am dat seama ca nu ma va ajuta nicicand ceea ce m-ar putea invata ei. Ca nu mi-ar placea nici un domeniu din ce as fi putut face cu studiile astea (m-a atras partea de Turism, cred, la inceput). Am lucrat in agentie, hoteluri, am avut sansa sa vad toata tara- asta a fost marele beneficiu si sa imi fac prieteni apropiati. Altfel as fi zis ca a fost un mare esec.
    Dar in facultate am invatat totusi ceva: sa am incredere in mine, sa aplic niste metode, sa imi propun pur si simplu sa ma descurc no matter what. M-a facut mai barbata, ca sa zic asa :). Niciun profesor din facultate nu m-a impresionat in mod placut. Absolut nici unul. Ba din contra, o sa imi amintesc mereu unele absurditati, nu intru in detalii.

    Pentru Sima nu stiu la ce sa sper. Zau ca nu stiu. Vad in jur care sunt profesorii viitorului si ma sperii, intru in panica. Poate totusi pui pe roate scoala aia a ta :)).

    Apreciază

      • Nu cred ca prindem noi o schimabre atat de radicala in sistemul de invatamant. 😦 Romanul e invatat sa lucreze cu ce are, bun, rau, merge inainte. Asa e si-n invatamant din pacate.Bun, rau, asa e si asa va ramane. Prea putine chestii se vor schimba in anii ce ureamza si intr-un ritm prea incet pentru a face vreo diferenta.
        Legat de ce-ai zis in articol, ai dreptate, profesorii fac o mare diferenta. Eu am materii de care m-am indragostit din cauza profesorilor care s-au perindat in fata mea la catedra, am obiecte de care m-am temut din cauza severitatii unor cadre didactice, dar pe care am invatat sa le apreciez abia cand m-am mai copt nitel la minte si-am inceput sa vad roadele.
        Am avut marele noroc sa nu am parte de profesori care sa ceara toceala pe paine. Am prins un singur dobitoc din asta, dar tarziu, prin faculate, dar nu m-a marcat pentru ca aveam in spate ani de scoala si zeci de profesori care ma invatasera deja ca lucrurile stau altfel. M-am harait cu el vreo 3 ani, dar in final a iesit ca mine, si n-am invatat papagaliceste nimic, chit ca prima restanta din viata mea am avut-o la el si chit ca a trebuit sa-mi dau ex din nou, cu comisie,pt ca m-am incapatanat eu sa-i demonstrez chestii. :))
        Din pacate insa, fiicamea n-o sa mai prinda la catedra profesorii de care am avut parte eu. 😦 Scoala nu mai e asa cum o stiam eu, a devenit o industrie pentru multi si s-au cam dus treburi de baza la vale. Nu vad o imbunatatire prea curand, deci sunt terorizata de ideea ca peste putin timp voi avea de-a face cu un astfel de sistem si ca fix copilul meu nu va afla cum e sa-ti placa matematica pentru ca ti-e explicata pe indelete, nu cu manualul in mana…Deja ma vad povestindu-i ca „pe vremea mea…” si-o sa mi se franga inima cand o sa o vad ca ma asculta cu ideea clar intiparinta in minte ca mama vorbeste din basme, de alea faine cu profi frumosi si cai verzi pe pereti. 😦

        Apreciază

      • Pai da ma Ana, da ce facem? Adica care e solutia? Nu pot sa stau cu mainile-n san si sa zic, asta e, asta e sistemul, ghinion, o supravietui ea cumva si apoi sa stau sa ma uit la ea cum e somera cu diploma-n mana.

        Apreciază

      • Deocamdata nu am nici cea mai vaga idee care e calea de urmat. Sper sincer sa se mai sparga in viitorul apropiat anumite bube din sistem, ca cea de acum cu invatatoarea spagara, si ca presa si mai marii destepti ( :)) Big ha ha) ai tarii sa actioneze in consecinta. Ar fi un inceput. In rest, cred ca tine mult si de educatia pe care le-o dam noi de acasuca si de auto-educarea noastra ca parinti; Daca s-ar lasa fitoseniile deoparte si-am pune umarul la schimbarea sistemului, poate am reusi.Dar atata vreme cat beizadelele o ard pe la Cambridge, Costelus e la privat si Mirunica e homeschooluita, mai greu cu unitatea intre parinti.Ca sistemul e cum e e si vina noastra, pt ca n-am luat atitudine cand si cum trebuia. Acum e tardiv, si e tot mai geu sa fim uniti si sa miscam ceva in sensul pozitiv. 😦

        Apreciază

      • Ei na, nu cred ca esecul sistemului poate fi pus pe seama faptului ca unii isi dau copiii la privat, e foarte rautacios comentariul :)). O fi si asta printre cauze la lipsa schimbarii, dar pe la ultima asa 😛

        Apreciază

      • Nu e rautacios, e realist. Citeam zilele trecute comentarii pe marginea subiectului invatatoarea spagare si o mare parte din comentarii apartineau unor oameni care blamau sistemul de stat, ridicandu-l pe cel privat in slavi, pe sistemul „platesc taxa si nu mi se mai cere spaga” sau ” pfiu, ce bine c-am scapat dandu-l la privat”, as if asta e solutia absoluta, sa platim cu chitanta pentru invatamant. Dreptul la educatie e unul constitutional. N-ar trebui sa fie conditionat de situatia materiala, si-s convinsa ca daca ar exista mai putine SRL-uri s-ar strange o gloata mai mare de parinti ingrijorati si-ar incepe sa se miste cateva rotite si in sistemul de stat. Insa cum optiunile sunt fara numar, fara numar, asteptam sa faca altii si multumim cerului ca ne permitem chitanta aia pana cand sistemul de stat ajunge pe linia de plutire. Asa-i la noi, nu e o rusine sa recunoastem ca ne place sa pice de sus in timp ce noi ne aranjam ploile cum putem pe jos.

        Apreciază

      • Mai pe scurt spus, daca Ponta ar fi fortat de imprejurari sa-si duca copii la o scoala de stat in Romania de astazi, poate nu si-ar mai umple gura pe la TV spunand ca „sistemul de invatamant romanesc este performant” si-ar pune mana sa faca ceva ca sa-l faca cu adevarat performant.Dar cum ai lui copii sunt cooptati intr-un sistem de invatamant alternativ privat, ii e usor s-o face pe-a desteptul si sa-l doara in 14spe de neadevarurile scoase pe gura. Cu cat talent s-ar misca toti cei de „sus” daca si-ar vedea proprii copii inecati in materie inutila, inconjurati de profesori incompetenti si spagari si intoxicati de chestii complet nefolositoare, uuuaaa. :))

        Apreciază

  2. In mod cert au fost profesori care m-au indemnat sa invat de placere. Adica pedagogi buni. La engleza am avut o profesoara minunata din clasa a 2a pana intr-a 8a si mare parte din engleza pe care o stiu i-o datorez. De fapt la engleza am avut profesori buni pe linie in toata scoala pe care am facut-o. Si cei mai misto erau profesorii straini care veneau cate un an sa predea in Romania. Am invatat o gramada de chestii de la ei inclusiv cum sa fac un plan de business si ce imi trebuie ca antreprenor. 🙂 La franceza nu am avut acelasi noroc. Cand am inceput, in clasa a 6a, am avut o prof foarte dezinteresat care prefera sa ne lase sa facem scandal in clasa si nu se prea chinuia sa ne invete ceva. Tin minte sa veneau baietii cu Playboy si stateau cu proful sa il rasfoiasca (proful aparent scandalizat dar totusi il rasfoiam cu totii in ore). La liceu, profesoara recunoscuta ca fiind foarte buna si foarte dura a zis ca n-o intereseaza ce franceza stim, ca ar trebui sa fim deja la un numit nivel si daca nu suntem acolo sa invatam pe cont propriu. Asa ca faceam gramatica avansata fara sa stiu prea bine prezentul (si eram multi in situatia asta). Dupa trei examene in care cea mai mare nota din clasa a fost 4 (eu am luat si 1,25) a decis ca suntem o clasa prea slaba si s-a mutat. Nici in ziua de azi nu am incredere in mine sa vorbesc in franceza dupa 7 ani de franceza si vreo 4 de meditatii la franceza.
    La biologie nu stiu cum s-a nimerit de am avut tot timpul profesori scarbosi. Prin urmare, ma multumeam cu note mediocre. La chimie la fel. In liceu deja nu-mi mai pasa si chiuleam tot timpul de la chimie ca sa merg in club A la serile de rock. Amuzant este ca mi-am ales o profesie care se bazeaza mult pe chimie si biologie si din cauza predarii slabe in timpul scolii am avut mari carente in timpul masterului si a trebuit sa fiu auto-didact.
    Altfel intotdeauna m-a frustrat ca nimeni nu dadea doi bani pe muzica si desen. Ca in loc sa facem notiuni de cultura generala, in loc sa ne relaxam la aceste ore si sa fim creativi ne umileau ca nu stim sa desenam cum vor ei sau ca nu avem voce. Iar romana a fost o relatie love-hate pentru ca in scoala primara a inceput sa-mi placa super mult si am si fost la olimpiada intr-a 4a unde am luat premiul 1 iar in gimnaziu profesoara a inceput sa-mi zica ca nu fac nimic bine, ca sunt prea creativa, ca trebuie sa fac comentarii compilate, s.a.m.d. Cand mi se dadea sa zic ce vrut autorul sa spuna intr-o lucrare (btw, este o prostie asta cu ce a vrut autorul sa zica!), faceam o compunere in care ziceam ca am intrat intr-un vortex si am ajuns intr-o pestere unde erau ilustratii din lucrare pe pereti si m-am intalnit cu autorul care mi-a explicat una alta. Enough said, luam numai note mici. Pana la urma, dupa dezamagiri si dezamagiri, m-am resemnat si am inceput sa fac cum zicea profesoara… deci da… school kills creativity. Mi-am facut damblalele in liceu prin cercuri de poezie si literatura. Dar profesoara in cauza ma bantuie si azi.

    Pentru fii-mea imi doresc un invatamant alternativ (am mai zis asta si la alte postari de ale tale). Asa ca voi face pe dracu in paispe sa-i ofer o scoala cat mai completa si lipsita de culegeri de comentarii pe care sa le compileze, de invatat pe dinafara lectii intregi pentru ca trebuie sa spui cuvant cu cuvant ce este in carte si in care se pune accent pe toate materiile (nu numai pe romana si matematica).

    Apreciază

  3. Am cativa profesori in familie si stiu cat de naspa e acum sistemul pentru ei. Cum ajung copii pe la postliceala sau in clasele 5-8, la tara, care nu stiu sa scrie si sa citeasca. Cum daca frate-miu incerca sa fie corect si sa lase corijent pe unul mai tupeist, chiulangiu (ii trecea cu 5 pe aia care isi dadeau silinta desi nu ii ducea capul – de exemplu, desi este de istorie, refuza sa faca lectia cu unii dintre ei care erau la pamant si pur si simplu ii punea doar sa copieze din carte, sau sa citeasca, pentru a-i invata de fapt sa scrie si sa citeasca, nu se punea problema de memorat, invatat la ei; mereu se intreba cum ajunsesera aia in clasa a 7-a fara sa stie sa citeasca) era chemat prin cancelarii si se faceau presiuni sa il treaca. Cum e o mafie de nedescris in invatamant si e greu sa supravietuiesti si sa fii autonom…..
    Si eu am trecut prin diverse chestii ca elev: profa de engleza din liceu imi spunea ca nu intru la facultate ca nu vin la ea la meditatii si sunt praf; am facut meditatii la altcineva, care era super tare, si de la prof asta stiu engleza pe care o stiu si cu care am intrat la facultate. Profa de matematica din cls a 9-a, si care era si diriginta, ne-a facut praf din prima ora: marea majoritate a copiilor din clasa fusesera tot la ea in clasa in 5-8; eu si altii am venit din alte scoli si eram cam la pamant cu matematica – nu a incercat sa ne ridice, a continuat de unde ii lasase pe ceilalti la sfarsitul clasei a 8-a, ca si cum noi nici nu existam; asa am ajuns sa ma mut la un alt liceu.
    In schimb generala nu mi s-a parut horror, mi s-a parut foarte acceptabila desi nu toti profesorii erau lapte si miere. Nu stiu de ce, poate eram eu constiincioasa, am invatat si mi s-a parut foarte ok. Liceul in schimb a fost naspa, cu profesori naspa in mare parte (era o doamna de latina de care mi-a placut ff mult dar nu s-a lipit nicio latina de mine :))), asa ca am chiulit maxim. La facultate, dezastru total. Am urat facultatea aia (Litere) si m-am angajat in anul 2. Mi-am gasit un job super tare iar in ultimul an aproape ca nu am dat pe la cursuri. Am supravietuit eu cumva. Si acum nu regret nimic.
    In schimb ca parinte…nu stiu ce sa sper pentru copiii mei; nu stiu ce sa ii invat si cum va trebui sa ma comport cu profesorii, cu ei ca elevi…. Stiu clar ca de exemplu fiu-miu nu are inclinatie spre memorat, spre poezii…chestii din astea; chiar educatoarea imi spunea ca nu stie poezii; m-a durut fix in pix – i-am spus ca stiu asta si ca el are inclinatii spre puzzle-uri, chestii logice; chiar are un joc logic destul de greu si pentru noi si rezolva cartonasele alea intr-un stil de ne uimeste si pe noi. Probabil ca la scoala nu o sa il stresez prea tare cu note mari la romana desi mi-ar placea foarte mult sa citeasca. Ii pregatesc de pe acum biblioteca…..

    Apreciază

    • Oooof. Pai sa nu-i impusti? Mie mi-e frica de cum o sa fiu eu ca parinte de copil de scoala. Sunt ingrozitoare si ca parinte de copil de gradinita, dar de scoala, si de stat. Si stiu ca asta sigur va insemna o bataie de cap in plus pentru fie-mea 😦

      Apreciază

  4. Ar fi misto sa fie toata lumea.Pe mine m-a socat lejeritatea cu care vb el despre invatamant si reforme in conditiile in care isi considera copiii prea buni pt sist romanesc. Nu le am cu politica deloc,dar mi se pare absurd sa pui paznic la oi un lup si in fruntea schimbarii in bine a invatamantului un om care nu-l cunoaste pt ca a ales pt fam lui mediul privat.

    Apreciază

    • :))) N-am urmarit, sincer, nu ma uit la TV si partea asta din presa n-o citesc, dar banuiesc ca pe masura ce ne apropiem de varsta de scolarizare o sa fiu mai atenta.

      Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s