Arhive zilnice: 25 septembrie 2013

De la gradinita Montessori la scoala

Standard

De la inceput (si m-am abtinut eroic sa nu zic ab initio :))), spun ca am 0 experienta in domeniu.

Daca cititi blogul asta, poate ati remarcat ca de obicei imi dau cu parerea doar despre chestii pe care le-am trait/facut.

Si pe blog, ca in viata, incerc sa tac atunci cand nu stiu ceva. Si asa vorbesc in continuu ca am impresia ca am trait/facut o gramada de lucruri despre care am voie sa povestesc :)).

Insa de data asta o sa fac o mica exceptie.

Pentru ca nu exista conversatie in care cineva (parinte sau non-parinte) afla ca Sara merge la o gradi Montessori si in care sa nu mi se spuna de copilul unei prietene a unei prietene (e ca in ala cu Rapitul, got it?) care s-a adaptat super super greu la scoala.

Va redau conversatiile avute in ultima luna (am pierdut numarul).

-Nu ti-e frica ca n-o sa se adapteze la scoala? Stii, copilul prietenei verisoarei mele (sau ceva) a fost la o gradinita din asta si n-a putut sa se adapteze la statul in banca 8 ore pe zi.

-Bai, sincer nu, adica sper ca nu, uite, eu n-am prea fost la gradinita (m-au crescut bunicii, doar cateva luni am trecut pe la gradi, iar cand eram de varsta Sarei ai mei au incercat sa ma dea la camin iar eu, in forma de protest, m-am oprit din vorbit-I know, pare imposibil :D), dar la scoala m-am adaptat foarte bine. Adica clar nu statusem pana atunci 6 ore intr-o banca.

-Pai da, dar intelegi, e altceva ca daca merg la o gradinita din asta in care e haos si ii lasa sa faca ce vor, ca apoi nu vor intelege de ce trebuie sa stea la locul lor.

-Mai, nu stiu, mie nu mi-a placut la gradinita. Imi amintesc ca ma puneau sa stam in cerc cu scaunelele si sa invatam cantecele si poezii pentru serbarea de sfarsit de an sau ceva. Era odios, uram fiecare secunda, imi petreceam timpul visand la colegul Teo de peste 5 scaunele care nu ma baga in seama si incercand sa il evit pe Adi care ma fugarea sa ma pupe. In plus, la Montessori au actiuni in comun, atat ca nu ii obliga sa faca ceva cand nu vor, si pentru mine e ok asa, mi-ar placea ca Sara sa copilareasca cat mai mult, sa alerge, sa se joace cat mai mult cat inca e copil, sa exploreze si sa invete asa, decat sa stea cu mainile la spate cu gura deschisa sa i se toarne informatiile cu palnia. Macar acum, cat e mica, ca sistemul de invatamant nu prea am cum sa il schimb.

-Ei, hai, ca nici gradinitele din ziua de azi nu mai sunt asa.

Wait. Aici de obicei mi se rupe filmul, zambesc, tac si plec.

Daca gradinitele din ziua de azi nu mai sunt asa, nu obliga copiii sa stea cu mainile la spate pe scaunel si sa invete poezii (cum imi amintesc eu) si lasa copiii sa se joace, atunci care e diferenta radicala fata de o gradinita Montessori? De ce s-ar adapta mai usor de la o gradinita normala decat de la una Montessori?

Adica…nu vi se pare ca logica rationamentului schioapata pe undeva? 🙂

Ps. In poza, Sara bea suc de portocale facut de ea (ales portocala, taiat portocala, stors portocala, turnat in pahar). 🙂

579057_521479851253568_1894032193_n-001