Sara in Creta

Standard

Ramasesem datoare cu povestea Sarei in Creta.

Nu știu cum sunteți voi, dar eu înainte de fiecare concediu cu plodul am emoții. Posibil și pentru că la prima ieșire a urlat toată noaptea. Și la a doua.

Așadar, la primul concediu (8 luni) mi-a fost frică că nu o să adoarmă, că va dormi prost noaptea (dormeam într-o singură cameră toți trei și ea doarme bine singură). A adormit greu și a dormit prost noaptea, da.

La al doilea (1an și 8 luni) mi-a fost frică că nu o să mănânce. A mâncat mai mult pâine, crănțănele și pizza.

Acum, la al treilea (2 ani și 7 luni) mi-a fost iar frică că nu o să adoarmă și că o să fie mâțâită în prima zi, când am trezit-o la 4 juma în condițiile în care ea se trezește cel devreme la 8 și. A fost, mâțâită, că a dormit doar în avion, dimineața, jumătate de oră și a mai picotit pe plajă după-amiaza, uitându-se la mare, că nu pot să zic că a dormit. Dar oricum, noi zicem că a rezistat eroic, având în vedere aventurile de pe aeroporturi. La decolare, sotzoo mă întreabă: Crezi că îi e rău? Zic: Neah, seamănă cu noi. Băi, și am nimerit-o, nici n-a clipit când am decolat, frunzărea absolut senină o revistă și m-a aprobat înțelegător când i-am arătat că se ridică avionul, de parcă zburase toată viața ei. Peste vreo 2 săptămâni, la țară, a încercat și ea să decoleze, dar a constatat că: Nu poate bebe să zboare. J

În prima zi de mers la plajă ne îndreptam spre un șezlong când un val nărăvaș a venit și a udat-o pe Sara din cap până în picioare, la propriu. Și cam asta a fost cu marea, nu i-a mai trebuit. Abia o mai convingeam să se apropie să facem castele de nisip. Am făcut castele de nisip în fiecare zi, mie încă îmi place să le fac.

Cu mâncarea a fost cel mai ușor, am găsit fără probleme ce să îi dăm, chiar ciorbă, carne cu legume din salată, pizza.

În una din zile am fost la plimbare cu mașina, am mai scris aici. S-a comportat atâââât de bine, ca nu mi-a venit să cred. 12 ore ne-am plimbat, cu o pauză de plajă, una de masă și una de băut un suc la terasă. Doar pe la 8 seara se plictisise, și sincer am înțeles-o, și eu eram obosită.

A râs mult, enorm de mult, în mai toate pozele e hlizită (bine, e adevărat că și acasă e cam la fel de hlizită, dar na). Chiar cred că i-a plăcut. Se pare că și ea e tot genul nostru, mai non-all-inclusive așa și mai mult hai hui pe la terase, că aș îndrăzni să zic că dintre cele 3 concedii la mare cu ea, ăsta a fost cel mai reușit.

Ah, să nu uit, replica vacanței a fost: Ata nu ie casă, ie bucătăie! (una din camere avea chicinetă și are mai nou o obsesie, acasă=doar la București). Voi ce-ați făcut în vacanțe?

IMG_1378 IMG_1490 IMG_1545 IMG_1836 IMG_2475

Anunțuri

14 răspunsuri »

  1. Ce fain! imi dai curaj pentru la anul. Zau ca da!Anul asta am fost lasi si am renuntat asa, in ultima clipa, la rezervarile facute. Am plecat in schimb pe nepusa masa, fara cazare sau ceva, la marea noastra romaneasca. Drumul cu masina a fost ok pentru ca de la iesirea din oras pana la intrarea in hotel pitica a dormit continuu…yeeey us! 😀 Am ajuns pe la 6 dimineata in Constanta si am luat statiunile la rand in cautare de cazare.Ne-am dat jos din masina doar in vreo 2 locuri cat sa vedem daca au locuri libere sau daca ne plac conditiile, si cum 3rd time’s a charm, am gasit o pensiune-hotel fix pe faleza din Costinesti. Camera curata, proprietari prietenosi, curte amenajata, plaja la 2pasi, aerosoli din camera,valurile marii pe post de lullaby, the works. Ar fi fost concediul perfect daca nu facea piticania o alergie la mare-soare-nisip inca din prima zi, dar nah, perfection is not our thing. :)) Ne-am intors mai repede decat planuisem acasa, si-a revenit din prima zi, of course(Murphy asta) si-am decolat spre Austria. Cum zici si tu, pitica ma mosteneste pe mine pt ca n-a schitat niciun gest la decolare, spre deosebire de sot care, deh, e cu rau de treburi si tremurici de cate ori vede o bucata de metal ca se ridica in aer. :))We survived. Pt la anul nu stim ce sa alegem, dar suntem in tratative cu gasca cu pusti pt ca am inteles ca-i musai sa fie muuulta larma si galagie pe plaja ca sa fie distractia la cote maxime. Sugestii ceva?Vrem soare mult, apa curata si un loc unde sa putem zace linistiti…our sightseeig days are over, am imbatranit.

    Apreciază

      • Da, si pe mine m-a surprins placut. O fi pentru c-am fost la sfarsit de iunie cand celebrele discoteci nu poluau fonic faleza seara, sau pentru c-am folosit plaja din fata hotelului si nu clasica plaja de la Obelisc unde faceau pitipoanecele topless pe ritmuri de manea(cred, nu stiu, asa-mi amintesc e din tineretile mele), hell knows. Noi ne-am simtit bine si ne-am odihnit, pitica la fel, exceptand eruptia cutanata care fie vorba intre noi, mai mult disconfort psihic imi crea mie decat ei. 😀

        Apreciază

  2. Noi i-am obisnuit pe amandoi copiii de foarte mici cu vacantele. De la baiat (5 ani spre 6) a trecut mai mult, nu sunt amintirile asa proaspete, dar cu fetita (are 2 ani jumate) am inceput la patru luni. Cu trei saptamani prin Europa. Eu si copiii am mers cu avionul, sotul a mers cu masina plina (pliiina) si apoi am stat cate o saptamana in Toscana, apoi la mare in Croatia apoi la munte in Austria. A fost perfect peste tot, poate cea mai frumoasa vacanta in patru.
    Anul trecut am fost doua saptamani, amandoua in Austria, la fel cu avion/masina, dupa care inca doua ture la mare in Bulgaria. A fost grozav si acolo, copiii nu au avut nimic de obiectat. Anul asta am fost 3 saptamani plecati cu ei la doua mari (doar atat pentru ca deja sunt „mari” si au avut si vacante fara noi) si iarasi a fost bine, nici macar nu ne-am facut griji ca va fi altfel.
    E adevarat ca intotdeauna am cautat destinatii potrivite pentru copii, mi-am pierdut zeci de ore cautand cazare unde sa stiu ca ne va fi bine. Am descoperit varianta apartamentelor (in bloc pentru Bulgaria si in vila pentru celelalte destinatii) si numai asa am fost plecati, pentru ca vroiam dormitoare separate, bucatarie, curte, liniste si la hotel nu am fi avut parte de asa ceva. Plus ca varianta cu apartamentele e mult, mult mai ieftina…
    Eu zic ca, atunci cand noi ne stresam ca va fi greu, copiii simt asta, se streseaza si ei si atunci cu siguranta vacanta va fi un cosmar. Eu nu sunt asa… Ma gandesc: de ce sa nu le placa? pana la urma mergem intr-un loc frumos, unde vom fi impreuna toata ziua toti patru, ce poate fi mai bine de atat? pana acum vad ca le-am transmis si lor starea asta 🙂

    Apreciază

  3. Noi ne-am hotarat sa avem 2 concedii pe an, unul cu ea si unul numai noi doi, cand domnisoara ramane la bunici. Cu exceptia anului cand am nascut, asa am facut.
    La 3 luni am fost la Jupiter. Septembrie, destul de racoare, apa rece, valuri, plaja ioc. Am impins la carut prin Jupiter-Neptun-Olimp de ne-a venit rau, dar macar am schimbat peisajul, ca eram in plin baby blue.
    Vara urmatoare (avea Iulia 1 an si noi prea putin curaj sa ne aventuram in tari straine cu ea) am fost la Eforie Nord. Noi mancam pe unde apucam, ea avea provizii de borcanele, pentru ca refuza vehement sa mestece orice avea alta consistenta decat pasat. Ocazie cu care ne-a demonstrat ca poate, dar nu are chef sa mestece – orezul de la chinezesc i-a placut maxim. Iar contactul cu marea a fost cel mai lung si lipsit de plansete dintre toate vacantele ei la mare.
    La 2 ani am mers la vecinii bulgari, Nisipurile de Aur, all inclusive ca eram eu stresata sa am mancare relativ variata pentru sconcsul meu mofturos. Sejut misto, centrat pe programul fiica-mii, ca asa sunt eu, obsedata sa nu-i stric programul de somn, masa si joaca si deci ma organizez fix in functie de ea. Prietenia cu marea a scazut spre cote din ce in ce mai mici, in schimb piscina a fost acceptata la finalul sejurului cu multa placere.
    Anul asta tot la Bulgari, dar mai departe, la Duni. Si apoi un sejur scurt de 3 zile la Bran. Ocazie cu care am constatat ca o plictiseste mersul cu masina pe distante asa mari (fix pe dos fata de noi, noua ne place, am fost in stare sa ne ducem in Corfu si-n Zakynthos cu masina noastra). Si variatiunile locative. La un moment dat, avea un singur refren: vreau la bunica. Fitze maxime la mancare, nu stiu cu ce a trait 9 zile. Fitze maxime la jucarii, mofturi la orice, dat in plans din orice. Ne-a cam pus nervii la grea incercare.
    La anul visez un Thassos cu ea, dar nu sunt convinsa ca se va indeplini, din 2 motive: 1, e distanta cam lunga, si in conditiile in care ea doarme fix 45 de minute pe ceas oricat de obosita ar fi, nu-mi suna prea bine 2 zile pe drum; si 2, (motivul egoist) vreau un Tenerife la primavara, si nu cred ne tine bugetul pentru ambele aventuri.

    Apreciază

    • Dar in Thassos nu merge cu avionul? Ca atunci il tai de pe lista. Teneriiiiifeeee ca sa zic asa :)) drooling. Si eu simt nevoia de o vacanta scurta fara ea, uneori, mai ales ca ne place mult mult mult sa calatorim.

      Apreciază

      • Poti face Bucuresti-Salonic cu avionul, si apoi Salonic-Thassos cu masina. Sau Bucuresti-Atena-Kavala, dar cred ca deja e mult prea complicat.

        Apreciază

  4. Sinziana, ma pregateam sa iti spun ca in Thassos ajungi in maxim 10 ore cu masina. Dar mi-am dat seama ca nu stiu din ce parte a tarii pornesti :).

    Noi mergem la mare sapt. viitoare, in Bulgaria. Sper sa fie la fel de usor si frumos ca si anul trecut (avea 1 an si 5 luni), in Thassos.

    Oana, ti-am mai zis, foarte frumoase pozele si fericirea Sarei. 🙂

    Apreciază

  5. Noi anul acesta am mers la Mamaia. A fost pentru prima data cand am dus-o la mare pe Adriana. Am mai facut drumuri la munte, se comporta super la drum,dar puiul mic s-a indragostit de mare. Mi-a spus ,,mami ce atata munte, nu vezi decat pietre, copaci si frunze, pe mine sa ma aduci numai la mare” . Am avut emotii, dar la 3 ani cat are fiica-mea am descoperti un copil aventuros. S-a bagat imediat in colacel si a inotat in mare, am mers cu vaporul, a mangaiat un sarpe adevarat( eu nu suport nici sa-i vad), a plans sa se dea in corzi sa zboare. Erau copii mai mari decat ea si plangeau, iar a a plans sa se dea de 3 ori. In poze rade atat de fericita, iar eu si sotul avem niste fete mirate.In ritmul acesta, sigur la 10 se va da cu parasuta. La anul ne-a spus ca vrea la ,,gleci”. Vom merge in Grecia cu avionul pentru ca a facut o adevarata pasiune pt.zbor. Nu vom merge la all inclusive deoarece noua ne place sa exploram si Adrianei nu stiu de ce dar i se face rau cand vede atata mancare. Vomita si plange ca nu suporta sa vada atata mancare. Mananca foarte bine acasa si la terasa asa ca nu-mi fac giji. La noi la mare am fost cam dezamagita. Am stat la hotel, dar am dormit numai dupa 2 deoarce briza cu iz de manele nu ma lasau sa dorm. Sotul si puiul dormeau fara griji, dar eu eram dusa la exasperare, iar eu nu functionez daca nu dorm cat trebuie. A trecut, dar nu ma va mai prinde foarte des marea noastra sau vom cauta o statiune mai linistita si un hotel cu balcon, deoarece cand am luat biletele de la agentie nu am fost informati de acest aspect si nu au fost foarte ieftine biletele.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s