2 ani si 6 luni
1. Dupa-amiaza, ne pregateam sa iesim la plimbare si o pieptanam.
Sara: Gata! E fumoasa!
🙂
2. Seara, la culcare, Sara in patut.
Sara (pe 3 sferturi adormita, zambind): Mami si bebe
Mami: Da iubita mea, suntem impreuna
Sara (cu ochisorii deja inchisi): Unt pietene bunie!
Nu stiu de unde a scos-o, ca nu i-am zis niciodata asa ceva. 🙂
3. Ac. premise, peste vreo 2 saptamani.
Mami: Te iubesc.
Sara (cu un ranjet mare): NiU!
Mami: Cum nu, mama? Te iubesc de mor!
Sara (cu un ranjet si mai mare): Iezac! (ea are voie sa zica iezac ca are 2 ani, voi nu)
4. In parc. Sara are la tara o sfarleaza si acum a vazut una la un nene, pe marginea aleii. Nu imi cere sa i-o cumpar pentru ca from some strange reason si ea e genul ala de copil care nu iti cere niciodata nimic. Se uita lung la sfarleaza, asa ca o intreb:
Mami: Vrei sa iti cumpar o sfarleaza?
Glont m-a dus de mana sa-si aleaga una verde, pe care o purta apoi mandra, ca pe un steag, pe drumul spre casa.
Sara (din senin, zambind -na, zambeste mai tot timpul- :D): Multiumes
Mami (surprinsa fiind de politetea momentului): Cu placere, iubita mea, ma bucur daca iti place!
Sara: Mi pace.
Mami: Ma bucur tare mult mama.
…
Sara: Unt feicita. 🙂
🙂 🙂 🙂 🙂 🙂 si eu.
Foarte, foarte emotionant…abia astept si eu etapa asta. Va pupam de la Cluj!!
ApreciazăApreciază
Si noooooooooooooi 🙂
ApreciazăApreciază
povesti din astea frumoase vreau sa aud ! mai mai ca mai dispare panica si frica de copil !!!
ApreciazăApreciază
sa stii ca astea frumoase special pentru tine si pentru inca o creatura cu suflet mic si negru le scriu 🙂
ApreciazăApreciază
Ooof, stiu exact ce vrei sa spui. Nu ma intind, povestesc numai una (Sima, 2 ani si 2 luni):
Ieri, imi furase papucii si se plimba cu ei prin curte. Rectific, alerga cu ei prin curte. O rog frumos sa mi-i aduca si sa ii ia pe ai ei. Ma ignora, vorbesc de una singura, the usual. La un moment dat, pe un ton plangaret, ii zic: ” hai ma, Simule, da-mi si mie papucii aia, nu am cu ce sa ma incalt”.
Ea vine la mine, ma ia in brate si imi sopteste „gode” (adica „dragoste”, asa cum ii zic eu uneori). Ma aplec la ea si ma mangaie usor pe fata, in cel mai dulce mod cu putinta. Nu, nu mi-a inapoiat papucii, iar mie imi venea sa-i ofer bonus si niste sandale cu toc :D.
ApreciazăApreciază
si o geanta din partea mea, te rog! 🙂
ApreciazăApreciază
Ce ma enervezi cand le spui asa de frumos! Ma emotionezi, fir-ar sa fie. 😛 Sa ne mai povestesti Mami, asteptam cu drag.
ApreciazăApreciază
ihi, cand debitaza asta mica, cu placere 🙂
ApreciazăApreciază
Bineinteles ca mi-au dat lacrimile 🙂
ApreciazăApreciază
❤
ApreciazăApreciază
Si pe mine ma omoara a mea cu tandretea…dimineata ma mangaie pe fatza si-mi spune „daga mia”,” ubita mia”. si acum vreo 3 saptamani, in seara de dinaintea zilei mele de nastere, mi-a cantat „multi ani traiasca”, din senin. Dar cel mai si cel mai frumos a fost chiar in dimineata zilei mele de nastere, cand m-a trezit cu mangaieri si mi-a spus „mama, noi doua pietene”. E, zi si tu! Are 2 ani 3 saptamani. Si da, spune si „ubiesc, mama”. Respectiv „ubiesc, tzatze!” ( inca o mai alaptez).
ApreciazăApreciază
:)) ai si tu o iubareata mica rau
ApreciazăApreciază
Stai tu ca m-am emotionat. Sa povestesc si eu ce zice fie-mea? Zice „cuuuu” si „goguu” (cu accent pe o) si „gogoaie”, iar cand se enerveaza imi tranteste un „ugubugu” de nu ma vad
ApreciazăApreciază
aoleu, ugubugu suna serios rau :))
ApreciazăApreciază