Mai citeste cinevaaaaaaa vaaaaa vaaaa vaaa va? (echo, duh :D)

Standard

Mi se pare ca cititul a ajuns asa, cam naspa. Adica cred ca nimeni nu mai citeste, doar noi, mosii si babele. Nici hipsterii astia nu citesc nimic. Inteleg ca nici aia emo. Macar la teatru tot e fitza sa mergi (cred). Mai joaca un Chirila, lesina gagicile, o atentie, o maslina, na.

Dar cartile? Cine puii mei mai citeste? Au avut Parazitii ceva campanie atat de slaba ca am adormit. Nu e cool sa citesti si pace.

Eu as vrea ca Sara sa citeasca.

Nu ca imi imaginez ca asta ar face-o un om mai bun. Pentru ca stiu niste oameni absolut rai care citesc.

Sau ca ar ajuta-o cu ceva in viata. Cred ca s-ar putea chiar sa o incurce putintel.

Si nici ca ar face-o mai destepata. Stiu si vreo 2 persoane care nu citesc deloc si tot imi par destul de destepti. And I do not say that very often.

Ma rog.

Nici nu stiu daca pot sa explic cu cititul.

Cand eram mica ai mei citeau. Toti. Si mie imi citeau, mult. Nu ii lasam sa adoarma pana nu imi citeau ceva (taica-miu trisa, scornea povesti, ceva cu niste oameni care au inventat armele intr-o insula a Paradisului, complicat rau :D). Matusa-mea, care e una din cele mai blande si rabdatoare fiinte din univers (si care m-a si crescut cumva), era cea mai pe placul meu, pentru ca imi citea saraca pana hat tarziu.

Una din amintirile mele de…fericire de cand eram mica e dintr-o noapte, in care nu stiu cum am facut-o sa imi promita ca imi citeste o carte intreaga. Si mi-a citit cred pana la 12. Si acum imi amintesc povestea aia.

Apoi o vara in clasa a 2-a am stat numai pe balcon, am citit Minunata calatorie a lui Nils Holgersson si am mancat doar pufuleti. Si aia e una din cele mai frumoase veri.

Printr-a 4- mama mi-a zis sa nu citesc Elevul Dima dintr-a 7-a, ca sunt prea mica pentru ea. In 2 zile o si terminasem, foarte foarte mult mi-a placut. 😀

Intr-a 6-a mi-a zis sa nu citesc Anna Karenina, ca n-o sa inteleg. Peste o saptamana o terminam si pe aia, si aia mi-a placut rau. 😀

Nu va imaginati ca imi spunea nu la toate cartile, aveam un ritual in care imi alegea o carte din biblioteca :). Ma lasa intotdeauna sa citesc, chiar daca nu se potrivea cu recomandarile ei :).

In liceu nu am citit absolut nimic din lecturile obligatorii. Din simplul motiv ca erau obligatorii. Citeam toate prostiile de cred ca le citau liceenii din generatia mea: Jung, Kant, Eliade, Cioran. Fitze :)) Kant cel putin era ceva…boaba nu pricepeam, va imaginati :D.

Nu inseamna ca sunt o cititoare serioasa. Dimpotriva, hat departe 🙂

Mai zic o data. Ca inca o cred. E bine sa inveti fizica cuantica la 6 ani daca iti place si sa citesti povesti la 30 daca te face fericit. Nu exista reguli sau varsta potrivita sa iti folosesti creierul. 🙂

Cand citesti o carte, sau ma rog, asa cred eu ca e la toata lumea, tu esti regizorul si actorul principal. Tu faci costumele, muzica, lumina, distributia. Traiesti infinit mult mai multe vieti. Si mie una imi place foarte mult sa traiesc, mi se pare total necorespunzator ca avem o singura viata. Asa ca trisez. Cu cartile.

De asta mi-ar placea sa citeasca Sara. Sa descopere si ea pacatul asta. Pentru ea si doar pentru ea. Nu ca sa fie mai desteapta sau mai frumoasa sau mai buna sau mai rea. Ci doar asa. E o chestie egoista.

Si o face, sa stiti. 🙂 In afara de zecile ei de carti, care inca sunt pe primul loc in topul jucariilor (chiar daca momentan la mare concurenta cu motocicleta si puzzle-urile), le ataca si pe ale mele, le rasfoieste tacticos, una cate una. Imi rearanjeaza cartile in bibloteca, le alege, le miroase, le insira.

Apropos, incepe sa imi devina clar ca n-o sa mai pot purta veci o conversatie fara sa povestesc ceva de ea. Groaznic 🙂

Haine vechi, parfumuri vechi, Mos Craciun si cartile. Dezastruos.

Voi mai cititi? Mai citeste naiba cineva ceva? 🙂

IMG_0640

Reclame

24 de răspunsuri »

  1. Noi astia din generatiile trecute mai citim ( eu m-am profilat pe motivationale in ultima vreme ) dar pentru tanara generatie e chiar o rusine sa fie vazuti citind. Cel putin asa spun statisticile despre adolescenti. Tehnologia ne ajuta dar ne si incurca uneori…

    Apreciază

  2. Eu citesc. Mereu a fost activitatea mea preferata in timpul liber. Cred ca a contat si faptul ca asa am vazut acasa ( tata a fost colectionar de carti, la noi acasa erau carti si la wc !!!) Cand prind o carte care imi place sunt in stare sa nu mai fac altceva pana nu o termin. Am si o meteahna…citesc in pat si pe tema asta aveam discutii cu ai mei ca imi stric ochii la lumina slaba. Mai nou am o noua pasiune, citesc biografii, ma facineaza viata reala a personalitatilor si incercarile prin care trec. Sper ca am sa reusesc sa o conving si pe Lara sa citeasca, om vedea 🙂

    Apreciază

  3. Daaaa, eu mai citesc. Si o sa citesc mereu. Ba obisnuiesc sa si re-citesc. Mi-a placut sa citesc dintotdeauna, n-as putea spune ca am avut vreun exemplu in fata. Mama cumpara de obicei romane usurele, politiste si de dragoste. Evident pe astea am inceput sa le citesc primele :D.

    Apoi, pentru ca ai mei nu imi luau cine stie ce carti, mi-am facut abonamente la mai toate bibliotecile sectorului 2. Nu mai tin minte exact, dar eram tare ofticata ca nu pot merge si la biblioteci din alte sectoare. Chiar si in vacanta la bunici aveam permis la biblioteca satului (de acolo luam din astea usurele, gen Jules Verne si O mie si una de nopti).
    Nu as putea trai fara sa citesc. Si citesc aproape orice imi pica in mana (acum am observat in Real la cumparaturi „Fantoma de la Opera” si am luat-o). Inainte aveam si un top al autorilor preferati (musai frantuzi :D) si al cartilor preferate. In ultimii ani s-au mai rasturnat situatii.

    Ah, sa nu uit, Drumes este unul dintre autorii mei preferati romani. :). L-as reciti oricand, cu placere.

    Cat despre Sima, si ea rasfoieste carti dintotdeauna. Nu le-a rupt sau mancat niciodata (din greseala a alunecat pe o carte si a desprins o pagina; a plans pana am pus-o la loc). Are preferinte periodice – ba cartile cu animale, ba cele cu povesti, acum e la cele cu litere (aici am pus o pauza, aseara l-am surprins pe Perisor care incerca sa-i explice diacriticele si am zis stop, e prea mult). Sper sa ii placa si ei la fel ca si mie sa citeasca. Chiar sper. 🙂

    Apreciază

  4. Eu am blog de recenzii, asa ca da, citesc.. Si sa stii ca exista o multime de adolescenti care o fac. Eu am parcurs majoritatea clasicilor prin scoala/liceu, iar febra asta fantasy si young adult m-a prins abia de cand am blogul. Dar la majoritatea adolescentilor cititori, genurile acestea sunt cele care i-au convins sa citeasca. Chiar daca dai peste o multime de clisee, cred ca la un moment dat or sa creasca indeajuns incat sa treaca si la genuri mai serioase. Deja am observat ca unii bloggeri tineri au inceput sa isi diversifice „meniul”. Asa ca e un inceput bun 🙂

    Apreciază

    • Vai. Deci nu pot sa cred ca sunt atat de taranca ca habar n-am avut ca ai blog de recenzii.Lecturez azi, musai. Ma bucur sa aud ca there is hope 🙂

      Apreciază

      • 😀 Nu-i bai! Nu stiu in ce masura o sa prezinte interes, tocmai pt ca de cand il am, m-am axat mai mult pe romane pt publicul mai tanar. Mai citeam si inainte fantasy, dar nu chiar ca acum. Nici nu stiu sa zic exact de ce… cred ca are legatura pe undeva cu faptul ca.. asta se cere, asta se cauta, asa ca asta am incercat sa ofer, aproape fara sa imi dau seama. Si, bine, pe langa asta trebuie sa recunosc ca e si un fel de placere vinovata :)) Mai citesc si alte genuri, insa mai rar. Deocamdata sunt in perioada in care vreau povesti dragute, cu ritm alert, magie si chestii foarte departe de realitate, chiar daca nu sunt deloc capodopere literare. Probabil la un moment dat o sa mi se acreasca si o sa ma reintorc la clasici, horror, mystery, etc. Am avut mereu faze de astea care m-au tinut ani buni in care nu citeam decat un singur gen, fara sa ma plictisesc si fara sa am nevoie de altceva :))

        Apreciază

  5. Daaa! Chiar dacă nu citesc f mult într-o zi, citesc cât timp stau cu picii ca sa adoarmă. Si dacă nu am treabă iar cartea e mişto, citesc şi cât dorm ei.
    Îmi place sa citesc dar puţine sunt cărţile care m-au dat pe spate. Acum sunt la una din ele si de-abia aştept sa vină pauză de somn. :))

    Apreciază

  6. hmmm…ai atins un punct sensibil avand in vedere ca am de „citit” in vara asta „cateva” carti pentru ex:(…asa ca bye-bye citit de placere, iar dupa ex, nu cred ca o sa imi vina cheful de citit prea curand…sau cine stie?:)
    Legat de adolescenti….in conditiile in care guvernul propune tableta in locul clasicului manual….crezi ca va mai citi cineva vreo carte? Poate de pe tableta…

    Apreciază

  7. Eu ador sa citesc. Citesc si eu si sotul, de curand Adriana mea( ne-a vazut pe noi cred) a inceput si ea sa citeasca cartile cu litere mari. Avem doar 3 ani.Recunosc ca ii citeam in fiecare seara, iar acum incearca sa ne citeasca ea. Ne bucuram mult pentru ca noi avem 2 biblioteci pline de carti cumparate de noi si ne cam stresa ideea daca puiutul va citi. Sincer am incercat sa citesc si pe tableta, dar nu reusesc sa citesc mai mult de o pagina, nu stiu dar cred ca nu se compara cu mirosul unei carti. Cand cumpar o carte imi place sa-i miros paginile. Legat de tineri cam asa este. Nu am prea vazut sa citeasca, si am avut ,,neobrazarea,, sa intreb un tanar totusi cum isi face un eseu daca nu citeste cartea si mi-a raspuns plin de el ca nu stiu ca s-au inventat filmele sau eseurile pe net gata facute?

    Apreciază

    • dar de ce trebuie sa facem eseu dupa ce citim o carte? mie partea asta nu mi-a placut niciodata. sa discutam ce a vrut sa spuna autorul. se simte ce a vrut sa simta autorul si sunt aproape sigura ca multe la chestiile de ne gandim noi dupa el nu le-a avut in cap. ati prins partea cu am urat scoala, da? 😀

      Apreciază

      • Asta e in ton cu vorba aia:

        Ce scrie in carte: „Perdeaua era albastra…”
        Ce crede profesorul: „culoarea albastră a perdelei reflecta depresia protagonistului si este un element-cheie in aceasta povestire,………….”
        Ce a vrut sa spuna autorul: „Perdeaua era albastra” in plm!!!

        Apreciază

  8. Si eu citesc de cand ma stiu, carti de toate soiurile si genurile. 🙂 Daca insa incep o carte si nu imi spun nimic primele 70-100 de pagini, renunt la ea, incep alta, vreau sa raman cu ceva din fiecare roman in parte, pe cat posibil. 🙂 Si da, am mai si recitit anumite carti, dupa ani. Toate amicele mele cu copii m-au amenintat in timpul sarcinii ca gata, faza cu cititul ia sfarsit, odata ce produci un bebe. Nu e deloc asa, iti poti face si ceva timp pentru asta, if you really want it. Si, daca pot eu, mama singura cu bebe si catel, poate oricine. 😛 Profesoara mea de romana din liceu avea o vorba: pacat ca nu ne ajunge viata ca sa citim toate cartile care merita sa fie citite, si sa le si recitim pe cele de care am uitat. 🙂 Cam asa si in cazul meu.

    Apreciază

    • Deci nu pot sa ma abtin sa nu incep cu deci. Deci intai ca mamicile imi sunt asa, un pic simpatice doar ca sunt mamici. Mamicile singure imi sunt si mai simpatice pentru ca le respect asa, fara ca ele sa ridice un deget. DAR. Sa fii mamica singura care citeste SI cu catel e prea mult. Serios :). Si da, asa ma amenintau si pe mine cu cititul. Yes, wrong. 😀

      Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s