Arhive zilnice: 1 februarie 2013

I like you

Standard

Era unul mic si negru, pe net, il stiti? Acum cativa ani si se alinta asa si zicea I like you, Iiiii liiiiikeeeeee yooouuuu, I like you! Il stiti ma?

Stai sa-l caut.

Nu-l gasesesc :(. Era ceva desen animat, foarte dragut. Of.

Well anyways, voi stiti oameni din astia? Eu stiu.

V-am mai (cred) zis teoria aia pe care ne-a zis-o nenea ala la un seminar. Dintr-un grup de sa zicem 30 de persoane, 2 te vor placea indiferent ce faci/spui, 2 te vor uri indiferent ce faci/spui si de fapt pe restul trebuie sa ii convingi, lor li te adresezi. Foarte mult mi-a placut treaba asta (dupa cum v-ati prins, eu facem parte din primii 2 in grupul respectiv :D).

Am incercat sa spun treaba asta si unui grup de femei. Toata lumea m-a aprobat si a fost dragut. Insa cand esti pus in fata celor 2 persoane care chiar nu te plac brusc teoria e mai nasoala si iti vine asa un pic sa te dai cu fundul de pamant si sa te simti tradat.

Ma, sincer, si mie mi s-a intamplat. Cand eram eu intr-a 4-a oare a 6-a? ma rog, ati inteles ideea, imi placea de baiatul ala blond si desirat. Vaaaaaaaaaaaaaaiiiiiiiiiiiii, ce imi mai placea de el, era asa de dragut. Il terorizam cu telefoanele, sunam si inchideam, ma conversam cu sora-sa (v-am zis ca sunt genul stalker). He like totally ignored me. Si acum ca m-am pornit si Teo de la gradinita nu m-a bagat deloc in seama. In schimb Adi ma fugarea si ma pupa. Sa va mai zic ce distrusa cand prima mea dragoste m-a parasit pentru o Alina cu haina de piele scurta si parul lung? Am ascultat Unbreak my heart pe putin de 4387 de ori. Pe putin. Maica-mea inca o stie pe dinafara. Si au trecut 17 ani de atunci.

Nu stiu voi, dar eu am invatat din asta. Am acceptat ca poate sunt oameni care nu ma plac. Oricat de simpatici si minunati si draguti si haiosi mi se par mie lor li se rupe de mine, ma considera plicticoasa sau ce stiu eu. Si da, e naspa, dar dragoste cu de-a sila pe bune ca nu se poate.

Si nu ma simt niciodata outsider, si cand eram ciudata in liceu, ma imbracam in negru si citeam Cioran in cimitir, citeam Cioran in cimitir cu prietenii mei cu bocanci negri si care ascultau rock. Nu e logic? Niciodata nu esti singur, doar trebuie sa-i gasesti pe cei cu care te potrivesti 🙂 Asa ca trec mai departe.

Si mai departe sunt prietenii mei :). Si nu numai prieteni, chiar si la job, uite, si online, in orice moment in care interactionez cu alte persoane. Sunt atatia oameni cu care fac click imediat, cu care ma inteleg din priviri, cu care pot povesti ore in sir desi nu ne-am vazut de ani de zile, cu care pot sa rad inca la ac. faze de cacat care ni se par doar noua amuzante. Oameni cu care imi place sa stau si sa povestesc si si lor le place sa povesteasca cu mine. Incerc sa stau pe langa astfel de oameni, sa ma casatoresc cu ei, sa merg la cafele cu ei, sa pierd nopti cu ei, sa fac tampenii cu ei aso :D. Evident ca ne mai si certam, dar ne impacam, ca na, in esenta, ne placem, we were ment to be.

Ei, dar ce te faci cu aia care te plac si tu nu-i vrei? Aveam o cunostinta, o fata draguta, placuta, inofensiva, perfect placubila, sa zic asa, care ma haituia. Inca ma mai haituieste, dar acum mult mai rar. Ma suna de foarte foarte multe ori. Ma ruga sa mergem la cafea sau la diverse chestii. Eu refuzam politicos de fiecare data si imi storceam creierii sa nascocesc scuze. Imi lua cadou de ziua mea. Jur! Eu nici macar nu stiam cand e a ei 😦 Si repet, era o fata draguta, pur si simplu, nu era genul meu. Ma, nu eraaaaaaa…., voia doar sa fim buddies like. Cu baietii la fel. Ok, recunosc, am iesit o data cu ala insistent doar pentru ca avea o masina foarte foarte misto. Dar sa nu mai spuneti 😀 Oricum mi-a parut rau dupa. Sunt persoane care nu imi plac si pace. De exemplu nu voi putea fi prietena niciodata, dar niciodata, cu o fata care vorbeste peltic si matait. Ntz. Sau cu un baiat cracanat care calca cu varful spre interior. Poa sa fie genii si cei mai draguti oameni de pe Pamant, nu, multumesc, sunt piticii mei si nu ma pun cu ei.

Mai nou, chestia asta se intampla online. Could you belive that? :))) Mie mi se pare asa ceva normal sa ti-o asumi in viata reala, se intampla, ghinion, inghiti si mergi mai departe, dar sa aud de barfe si suparari la niste persoane care se cunosc doar virtual mi se pare ca am mancat stricat aseara. Cred ca virtualul asta devine prea mult. Da, e dragut sa pinterestinstagramfacebook, dar hai, va rog, sa ne concentram pe relatii reale. Si dupa cum spuneam, si acolo exista riscul de a nu ne placea toata lumea.

Va propun, pe scurt si in concluzie, sa ne petrecem cu totii timpul facand chestii care ne plac, cu oameni care ne plac. Si sa ne petrecem timpul in acest fel placut si convenabil, sa lasam barfele si rautatile si supararile pentru alta data si pentru alte persoane, ca serios ca va strica tenul si omoara neuronii. Si noi tot ne simtim bine, acolo, in gasca noastra de oameni barfiti si voi s-ar putea sa fiti tot nefericiti, barfindu-ne.

Voi cum sunteti? Mrs. Popularity or Mrs.  Die Now Bitch? :))