Nu altii, stati linistit, noi. E autodenunt.

First of all, am avut marsava intentie de a o face vedeta. Am inscris-o la ceva reclama la potol. Din fericire n-au selectat-o, cica le trebuia un bebelus cu trasaturi de baietel, ea era prea fetita. Puteau sa imi spuna de la inceput, stiam si eu ca e frumoasa de pica :D.

Recent, de cand e in faza inteleg tot si vreau sa fiu om mare, supunem plodul urmatoarelor activitati:

-Mami, adu-mi si mie telecomanda de pe masa.

-Tati, du si tu asta la gunoi.

-Duci tu sticla asta la locul ei?

-O ajuti pe mami sa stranga jucariile?

-Hai sa despachetam cumparaturile.

-etc, etc

De toate presteaza saraca, nici pas nu zice, e chiar voioasa. Poate ar si canta in timpul muncii, daca ar stii cum.

Bietul copil, cand vede o ceasca cu cafea, fuge repede sa ne-o aduca la nas. Si o recunoaste imediat: cafia. 😀

In asa hal am ajuns, incat daca ii e sete, nu doar ca ne spune ca vrea apa si vine cu sticluta ei, aduce si sticla mare din care ii torn apa in ea.

Sunt curioasa ce-o sa zica ea de asta cand va creste mare, sper sa ne mosteneasca si simtul umorului, mai ales ca se spune ca e direct proportional cu inteligenta :D.

Admit it! Si voi faceti la fel, stiu preeeeeeeeeeciiiiiiiiiiiiissssssssssssssss! Asa-i?