Nani

Standard

Somnul Sarei, desigur. Al meu a plecat pe undeva acum 2 ani si nu da semne de revenire.

Dar la ea, somnul n-a fost niciodata o prioritate, chestie care ma enerveaza de mor, e calcaiul lui Ahile pentru mine. Si sotzoo are o chestie care il scoate din minti la ea, si cred ca orice persoana care ar sta cu ea si-ar gasi cel putin un punct sensibil. Mai multe, ca na, noi suntem parintii, avem grad de toleranta mare.

Ei bine, la mine e somnul.

N-a fost prietena cu el de cand s-a nascut si nici acum nu e. Sigur, cand nu o chinuie dintii, doarme toata noaptea, ceea ce e ideal si sunt foarte foarte FOARTE recunoscatoare pentru asta. Cand o chinuie dintii, stiu, ca se trezeste urland saraca, si  daca merg la ea si o linistesc, ii spun ca o inteleg, o mangai, adoarme la loc.

Doar ca, uneori, se mai trezeste pe la 6 sa bea lapte. Dupa care nu mai adoarme la loc decat dupa minim minimorum o ora. Uneori nici atunci. Sigur, imi vor spune sute de catralioane de cititori care isi imagineaza ca imi cunosc mai bine copilul decat mine, nu ii e somn. Ii e, trust me. Casca de i se rup falcile si dupa ce adoarme doarme dusa inca cateva ore bune.

Sau dupa-amiaza, cand din cine stie ce motiv (fie e prea devreme, fie e prea tarziu, constelatiile nu s-au aliniat) ea nu vrea sa doarma. Si urla si se frichineste (la fel ca dimineata de altfel) si cere: apa, mor mor, ham, mami aici (sa stau pe jos langa pat, cu mainile printre gratii si sa o mangai pe par), apa iar, NU APA!, celalalt mor, biti (biscuiti), iar urla, iar biti, iar apa, mor, ia-l pe mor ca nu-l vreau, mai urlu putin, da-mi-l pe mor, NU MOR, HAM!, stau 5 minute linistita, iar ma intorc iar ma sucesc, iar apa, iar mor, iar biti. Si nu, eu in timpul asta nu pot parasi incinta. Sunt cantonata langa patutul ei. Rabdarea mea are o limita. O ora. Am cronometrat si am analizat pe sute de cazuri. Posibil mii. Posibil sa exagerez, but who cares? Dupa o ora imi vine sa o strang de gat, sa ma duc sa descopar ACUM un leac de adormit copiii, regret si imi blestem zilele ca nu am practicat CIO ca toate celelalte mame inteligente (si barbare) din lumea asta, nu inteleg CE DRACU mi-a trebuit plod. Asadar, atunci o iau in brate, stilul smuls, desigur, o plimb prin casa, spunandu-i urlandu-i  ca trebuie sa doarma, o asez  trantesc la noi in pat exasperata, o iau iar in brate, o mangai, imi pare rau ca sunt o mama rea, imi cer scuze, mai urlu, pe scurt, sunt dementa. La acest tratament, copilul fie urla si el ca descreieratul (si o inteleg perfect, si eu as urla in locul ei, de fapt, si eu urlu, ce sa mai), moment in care de obicei o urc in masina unde adoarme instant si se poate odihni, fie imi spune, senina, nani, se duce la ea in pat si nu mai zice pas. Dupa care eu ma simt de cacat intre o ora si o saptamana, functie de cat de cretina am fost.

Pe sotzoo de exemplu il enerveaza cand mataie ore in sir sa stea la el in brate. Ceea ce for me is perfectly fine (da, si sa stea la el 😀 dar si la mine e ok).  Bine, el nu urla ca descrieratul, dar pe de alta parte nici n-a avut parte de tratamentul cu somnul, e in atributia mea exclusiva (si mi se pare normal, for the record, eu stau acasa si iau bani sa cresc plodul, el munceste ca dementul, so pentru toate mamicile ofticate ca iubi nu se trezeste noaptea la 4 sa alimenteze odorul: nope, not feeling you).

What drives you mad? Ce scoate monstrul  la suprafata? Sau voi nu va enervati niciodata si copiii vostri sunt ingerasi? Caz in care, va rog, valea de pe blog ca va strang de gat!!!!!!!!!! AAAAAAAAAAAA!

PS. Ce ma enerveaza si mai rau decat asta e cand e cineva cu noi, mama, sau o ruda, un prieten, si dupa ce eu trec prin furcile astea caudine, cand ies ravasita, cu parul valvoi si cu tensiunea 15 cu 8 (am  nimerit-o, asta e tensiunea unui om aflat in pragul apoplexiei?), ma intreaba (cu o expresie intelegatoare): N-a putut sa adoarma? BA DA! A PUTUT, DAR AM VRUT EU SA-MI DESFUND URECHILE TIMP DE O ORA! Christ!

Reclame

60 de răspunsuri »

  1. neata. wow ce ma regasesc in articolul de azi……si eu sunt cea responsabila cu somnul , caci asa s-a obijnuit „pupila”. dar ea deja are 4 ani…nici ea prietena cu somnul de mica. eu….nici eu prietena cu somnul pana sa apara ea in viata mea. dormeam f putin , dar eram odihnita. dupa ce a aparut „ceasul cu cuc”, adica Daria…..vreau si eu sa doooorrrmmmm linistita, fara sa aud, mami stai langa mine, mami vreau la tine in pat, mami poveste,mami canta,mami mangaie-ma pe par……a nu se intelege ca nu-mi sunt dragi toate astea, dar STOP dupa 1 ora jumate de facut chestia asta ( si ma refer aici doar seara, ca ziua adormim la desene. nu este foarte bine, dar altfel nu mai vrea somn. si decat sa nu doarma, ca pe urma nu ne mai intelegem, mai bine asa). si eu ma simt vinovata ca nu am rabdare cu ea, si o reped si multe cele……dar trece. ptr ca o iubesc si ea stie lucrul asta. si o las si pe ea sa se descarce si pe urma ne iubim si ne dragalim si spunem ca ne pare rau …..si iar ne iubim. eu am tot sperat ca odata cu cresterea , d cva dormi mai mult, va obosii mai mult, mai ales ca este f vioaie si mereu in micare…dar de unde…..are acumulatori f f buni.
    dar mai bine cu acumulatori buni, decat cu baterii slabe 😉

    Apreciază

  2. Daaaa, asa patim si noi. Si eu ma simt naspa (like mama denaturata) si imi zic ca sigur mamele normale nu fac asa, ca au rabdare infinita si chiar ne le vine sa dea cu copiii de pamant. Asa ca mie imi face bine sa stiu ca mai patesc si alte persoane asa :))))

    Apreciază

  3. acum am simt si eu mai linistita. si eu fac la fel, ma enervez, tip la ea, o trantesc in pat (Andrei imi spune sa nu mai tip,ce tot am – usor de zis pentru el ca nu sta toata ziua cu ea :)) ) Eu am aplicat si cate o palmuta la fundulet (atunci cand incepe sa faca crize de nervi si sa urle ca ea vrea sandalele ude, care tocmai le-am spalat, spre exemplu) , care desigur nu o doare, ca are amortizor – pampers, dar plange de ciuda ca a luat-o. Oricum dupa ce fac asa, ma simt ca dracu, am remuscari, ma gandesc ca trebuie sa incerc sa fiu mai calma, sa nu imi mai ies din fire asa repede, etc. Dar nu se intampla niciodata.Deci si eu am senzatia de multe ori ca sunt o mama rea si ca nimeni in afara de mine nu face asta .

    Apreciază

    • 🙂 Pai la noi si el se enerveaza uneori, Andrei nu se enerveaza niciodata? Culmea e ca eu chiar il mai cert daca se enerveaza :))). Oricum, la cat de nervoasa sunt eu de fel, mi se pare ca e foarte bine. Zilele trecute am vazut o mama cu un plod la o coada, mai mare putin ca Sara, si ala urla ca se plictisea. Ma rog, se mataia. I-a trantit o palma de i-a zburat capul. Si tanti aia nu avea nicio remuscare. Asta cred eu ca e inacceptabil. Ca ne mai enervam si noi, sper ca e normal :)). Si sper sa fie ele asa de intelepte sa ne inteleaga. Ce m-a facut praf a fost ca in ziua urmatoare ii spunea si ea nervoasa ursuletului sa faca nani: gata! nani! cum sa nu te simti ca un cacat?

      Apreciază

    • Bun, m-am gandit sa nu fiu rea, totusi. OK, deci, cum sa descriu. Pe la ora 8 seara incepe sa mi se ridice parul pe ceafa. Pe la 9 deja simt ca sunt ca arcul. Pe la 10-11 imi doresc sa fug in lume. La 11 jumate cand il culc (la cerere povestesc si de ce la ora aia si nu la 9 ca un copil normal) deja simt ca as prefera sa mi se smulga unghiile cu clestele, sa fiu batuta cu biciul cu 9 cozi si orice alta tortura imaginabila, decat sa trebuiasac sa adorm copilul. E teroarea vietii mele, cred ca platesc pacatele a 7 generatii cu adormitul lui seara de seara. Am facut socoteala ca sunt aproape 1000 de seri, deja… :((

      Apreciază

  4. Cred ca stii ce ma enerveaza, dar scriu. Ma enerveaza ca de 1 an nu pot sa ii pun scutecul ala in conditii normale. Apoi ma enerveaza cand se aude sunetul nemultumirii toata ziua prin casa, se invarte in cerc si miorlaie, nu stiu nici eu dar cred ca nici ea ce vrea. Orice miscare fac se transforma intr-o tragedie si plange. Problema somnului le depaseste pe astea ce le-am zis, un an a fost cosmarul zilei sa o adorm. 4 luni a fost paradis, iar de o luna a cam inceput sa faca cum zici tu aici. Dar inca nu ma exaspereaza, pentru ca nu o culc numai si numai eu si pentru ca nu dureaza de mult timp, am sperante ca totusi e doar o perioada 🙂

    Apreciază

  5. Vai de mine ce ma asteapta :)).
    L-am smucit si eu o data si simteam ca vreau sa fug in lume si are doar 1 luna jumate :)), oare voi face mai rau, mai tarziu? :))

    Eu nu cred ca exista mame Zen! Nu pot sa cred!

    Apreciază

    • Tu, nimic nimic nimic nu e mai rau decat prima luna. 🙂 Daca a fost rea, daca ai papat no. 2 cand erai mica si plodul a fost cuminte rau, atunci s-ar putea 😀

      Apreciază

  6. Sleepy, iti multumesc mult ca ai scris asta. Si mai ales, ca ai scris ca te enervezi pe ea, ma simteam ataaaaaaaaaaaaat de infama :(. Si la noi e problema somnul. Nu adormitul de obicei (culmea!) ci trezitul la ore disperante (la 4 dimineata every single f__king day), si apoi, pe ceas, la 8. La 8, dupa ce m-am trezit la 4, si evident ca n-am adotmit la loc, a trebuit sa ma gandesc la nemurirea sufletului inca macar un ceas :((. De obicei nu ma enervez, adica ma abin, dar cateodata o mai smucesc, ca-s oarba de somn si de disperare :(.
    Ma duc sa ma culc, vorba consortului :D.

    Apreciază

  7. Cunosc si inca cum…La noi somnul de seara este la ora 11-12 indiferent de cat alearga degeaba sting lumina sare peste tot pe intuneric no fear:) inca l alaptez(2 ani si 2 luni) pana sa adoarma sare pe mine si trage de tzitzi eventual cu picioarele in capul meu pentru minim 1 ora ….adoarme in final….dar nu pentru mult pe la ora 3 iar tzitzi si dupa cand isi aduce aminte pana pe la ora 9 dimineata(si nu nu ii e foame mananca ok)

    Apreciază

    • Am si eu unul d-asta. Pana la baie casca de-i trosnesc falcile. Facem baitza, se freaca la ochi, papam bibe cu ochii semi-inchisi si……tzac. Aproape de finalul lui bibe facem ochii mari, dam bibe deoparte, ne dam jos de pe perna, ne asezam in fund si incepem sa:
      – butonam telecomanda (apasam pe buton, vedem daca se schimba la TV, mai apasam unul, ne mai uitam..)
      – daca nu avem telecomanda (ca mama in general are grija sa o piteasca), luam capacul de la bibe, il rotaim, il aruncam si ne ducem dupa el. Daca nu vrem sa il aruncam, ne ducem la capul patului si incercam sa il bagam dupa pat (apropo, sunt singura care are diverse pe dupa pat: al meu, al lui, canapelele din sufragerie?). Cum e prea mare sa cada, ne enervam si il aruncam. Apoi tipam dupa el
      – daca mama vrea sa ne pacaleasca si inchide lumina, nici o problema. Stim unde e tablia de la pat, ne ridicam in doua picioare si incepem sa batem in perete. Daca mama vrea sa ne intinda, facem scandal…..
      Si o tine tot asa, pana cand oboseste, pune capul pe pat si ridica fundul sus (un fel de podul, dar invers). Apoi se intinde pe saltea, iar se ridica. Cand zic ca gata, nu se mai ridica, il vad ca incepe sa pufaie, se ridica in fund si incepe sa se uite in stanga si in dreapta. SI o luam de la capat.
      Indiferent la ce ora ii fac baie si ii dau papa, o ora minim o avem de fataiala (9 seara, 10 seara, 11 seara) Recunosc, ca cel putin nu e cu scandal. Dar tot cantandu-i ma ia pe mine somnul si el nu.

      Apreciază

  8. Off, ne-ai nimerit la fix! Se cam repeta scenariul si la noi, dar de obicei seara. Vad pe ea ca e moarta de somn si totusi dureaza o vesnicie pana adorme. Ah, si din pacate si eu ma mai enervez pe ea si zbier (dar cati au curajul sa recunoasca) , dar asta din fericire se intampla rar.”Somnuri” bune va dorim!

    Apreciază

  9. Salutare! N-am mai scris de ceva vreme, iar subiectul asta mi se potriveste de minune. Cu ce sa incep? Somnul momentan e ok. Adoarme singur in patut, dar se trezeste la maxim 7, de preferat la 6.
    De 2 saptamani sunt singura cu el in deplasare la socrela si am zile cand vreau sa fug in padure. Urla din orice, simt ca imi mor neuroni cu fiecare tipat, facem TOT impreuna, nu pot spala un vas linistita. Tip mult la el. Se potoleste cand ma vede nervoasa si apoi vine si ma pupa. Normal ca ma gandesc ca sunt dusa cu pluta, imi pare rau ca ma manifest asa, dar peste 2 minute fac la fel.
    Sa nu mai zic ca spalatul lui pe dinti se aude din strada. Sper sa mai am putere pt canini si sa nu-mi aruncati chiftele cu prastia la balamuc.

    Apreciază

  10. Al meu are 6 ani , si doar acum incepe sa se obisnuiasca sa doarma singur , in camera lui , dar de multe ori vine intre mine si sotul meu pe la ora 4-5 dimineata . Ce sa faci … Va trece si aceasta perioada 😀 . Pana pe la 14-15 ani , pentru ca atunci vor incepe din nou noptile nedormite din cauza stresului ca nu stiu ce face copilul meu prin oras , sau unde va umbla :))

    Apreciază

  11. Mai… eu oricum sunt regina crizatelor si urlatoarelor… :)) eu ma enervez mai repede de o ora cum zici tu acolo. adica eu ma enervez pe loc, atunci cand e cu caca la fund si se ridica cand vreau sa ii schimb scutecul si umbla plina de kk pe canapea, ma enervez cand eu o tin de mana sa mearga si ea se pune in fund.. ma enervez cand plange ca crocodilul sa isi bage toate jucariile in cabina de dus si daca am usile inchise jeleste pe langa usi de zici ca i-a murit tot neamul… la somn e bine. avem deja aproape 2 luni de cand nu se mai trezeste absolut deloc deloc noaptea si doarme pana la 8 jumate, chiar 9 uneori. si daca se trezeste nu plange si ma mai lasa sa motzai putin. Acum 2 luni se trezea odata pe noapte de regula la aceeasi ora dar fara sa vrea ceva special… mergeam, o luam putin in brate, o luam intre noi si apoi adormea singurica. doamne ajuta ca la somn nu am avut probleme cu ea. si ziua doarme atunci cand ii e somn. de obicei are 2 reprize, dar nu ma deranjeaza nici cand doarme doar o data. Maria, sa stii ca si Alicia tot pe la 11 incepe sa dea semne ca se culca, dar nu ma stresez, ca eu oricum sunt treaza. ma enerveaza cand imi e mie somn si ea nu vrea sa doarma. :))

    Apreciază

  12. Pe scurt, despre somn: pana la 10 luni, o adormeam in brate, in pat, cantand. Apoi m-am dus la job si a ramas cu bunicii. Care o leagana pe picioare sau o lasa sa adoarma singura, in functie de cat de obosita e. Ei bine, logic ca n-a mai stat in brate la mine. M-am adaptat, am leganat-o si eu sau am lasat-o sa doarma cand o fi. Rezultatul: in 80% din nopti, o legan 10 minute si adoarme bustean. In restul noptilor, o las intre noi si ne adorme ea pe amandoi bustean. La ore astronomice, gen miezul noptii.
    Deci sigur nu vrei sfaturi de la mine. 🙂

    P.S. Si eu ma enervez rau cand nu vrea sa doarma (mai nou ii place sa mearga singura prin pat, sa alerge si sa sara; iti imaginezi cat de greu e sa o conving sa se puna sa doarma).

    Apreciază

  13. Ma inscriu si eu in club. De fapt ar fi trebuit sa ma inscriu in urma cu 11 ani si din nou in urma cu 6 ani. Acuma (sa nu zic intr-un ceas rau, ptiu, ptiu!) nu am probleme: adoarme in cam 10 minute de leganat intens sau plimbat cu carutzul pe straduta noastra. Inainte de a o intarca adormea in 2 minute la tzitzi. Deci nu ma alungati din club, ca am trecut si eu de doua ori prin iad, si iadul consta in remuscarile pe care le aveam dupa urlete si crize.(ale mele!) Cele mai grele momente din viata mea au fost cind l-am nascut pe Cosmin, al doilea copil, iar cea mare avea un an jumate. La trei zile dupa nastere am venit acasa, soacra-mea mi-a adus-o pe cea mare si dupa 30 minute dusa a fost. Sotu la munca 16 ore pe zi. Noaptea Cosmin urla din cauza colicilor iar cind reuseam in final sa-l adorm incepea Claudia cu urlete din cauza caninilor. Cele mai multe remuscari le-am avut cind dupa o noapte din asta turbata am iesit pe la 9 dimineata din casa cu Claudia si l-am lasat urlind in patut (avea vreo 2-3 saptamini). Ne-am intors la 10 si l-am gasit tot urlind, ragusit. A facut binenteles laringita, ca sa simt ca traiesc.

    Apreciază

  14. cum de nu am gasit eu blogul tau mai devreme . asa poate ma intelegeau si pe mine cei din jur ca si a mea bebelina (6 luni) doarme noaptea destul de bine nu am ce sa zic , dar isi scoate parleala cu treziri matinale la 6-7 dimineata , iar ziua … nu pre stiu ce e ala somn . si normal daca doarme noaptea nu am voie sa ma plang ca cica alti copii se trezesc din ora in ora , dar eu sunt disperata cu trezitul dimineata , asta este punctul meu slab asa ca bine te-am gasit 🙂

    Apreciază

  15. am deja 4 ani si juumatate de nesomn…treziri repetate, joaca, trezit tot restul casei…si la urma iar un pic de somn….4 ani jumatate…repet!!asa ca ai tot dreptul sa te simti depasita…si eu simt la fel…doar sa ne bucuram ca sunt si altii ca noi…in rest…rabdare…si nervi de otel

    Apreciază

  16. Parca o descrii pe fii-mea! Apropo: de ce nu ai buton de arhiva? Unde sa pot selecta luna si anul de unde citesc? Am vrut sa citesc ce scriai in perioada asta si am scrollat de-mi fâlfâie ochii.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s