I confess

Standard

Am vaga senzatie din comentariile pe care le primesc la postari ca unii isi imagineaza ca sunt cea mai minunata mama ce a putut pasi pe Pamant (vorbesc desigur de cei ce nu ma cunosc, restul nu isi fac iluzii). Ei bine, as vrea sa va lamuresc si pe voi, sunt tare departe de statut. Desi incerc, dar nu-mi iese intotdeauna. Si cred ca e ok sa nu imi iasa intotdeauna, sunt destul de impacata cu ce-am facut in trecut, chiar daca inca ma oftic pentru unele greseli si la fel de impacata ca o sa mai fac altele si in viitor. Sper macar sa nu fie din astea monumentale, asa incat fie-mea sa creada totusi ca sunt o persoana simpatica.

Asadar, marturisesc ca:

-Am terorizat copilul cu program de alaptat pana la 3 saptamani, ascultand sfatul unor prietene mamici (bineintentionate de altfel)

-I-am dat completare cu lapte praf tot pana la 3 saptamani ascultand-o pe pediatra

-La inceputul diversificarii stateam jumatate de ora la masa chit ca ea era de acord sau nu (nu o fortam, dar nici nu plecam, nu a fost o atitudine foarte cooperanta din partea mea). Nu m-a sfatuit nimeni, asa mi-a tunat mie 😀

-Cand plange foarte rau si nu pot sa o calmez, ies din camera sa ma calmez si trantesc ceva (asa poate afla si sotzoo de ce am schimbat brusc telefonul fix). Mi s-a intamplat de 2 ori, desi ea a plans de mai multe ori, sa nu va faceti iluzii :D.

-Noaptea cand plange de la dinti nu ma duc intotdeauna la ea, pentru ca de multe ori o tresesc si plange mai rau.

-Ii arat animalele la masa si ii spun ce sunete fac. La inceputul diversificarii o convingeam sa deschida gura maimutarindu-ne. In cazuri exceptionale ii dau drumul la Duck TV ca sa pape (aici sotzoo e de vina ca el a inceput cand ii lasam impreuna, na ca l-am parat :D).

-Cand era mica si plangea foarte rau i-o pasaportam lui taica-su in brate, chiar daca ea poate ar fi vrut sa stea la mine (desi nu cred, la el se linistea mai repede, posibil pentru ca el era calm :D).

-Facem baie in fiecare seara cam la aceeasi. ora, si sunt punctuala cu treaba asta, daca suntem in vizite plecam la baie. Nu stiu daca ea e de acord, astept sa mai creasca sa imi spuna :D.

-Cand se joaca singura stau pe net 😀

Cam astea ar fi. Sper ca nu ma lasati singura. Voi cum sunteti, ati pacatuit au ba? Sunteti mame perfecte?

Reclame

57 de răspunsuri »

  1. Si inca cum am pacatuit; n-ai vazut ca am scris de dimineata ca am venit la job sa ma relaxez, dupa un weekend de 3 zile cu grasana mea? Si pe mine ma scoate din pepeni uneori, desi nu e vina ei. Acum ma termina la faza cu mersul agatata de degetul meu. Ma simt vinovata, dar ma oboseste tare mult.

    Acum, serios vorbind, eu am comis greseli majore fata de ea. Incepand cu alaptatul. Nu intru in detalii, nu vreau sa ma scuz (nici nu mai sunt convinsa ca am scuze).
    O alta greseala ar fi co-sleepingul. Am facut-o mai mult de dragul meu, recunosc. Ca sa compensez timpul in care sunt la job, seara imi place sa o stiu langa mine. Si ei ii place, dar poate i-ar fi prins mai bine sa doarma singura.
    Tot in sensul asta am gresit cu ora de culcare. Pentru ca suntem plecati in timpul zilei, ne convine sa petrecem mai mult timp cu ea seara. E adevarat ca are predispozitie naturala spre a dormi la 11 noaptea, dar poate i-ar fi mai bine cu o ora mai „normala” de somn. Nu am incercat, am zis ca ne convine mai mult asa.
    In rest, sigur mai sunt banalitati care nu imi vin in minte acum…

    Apreciază

  2. Offfffffff de cate nu sunt mandra. Tare greu e ca eu cand ma enervez, tip :(. De vreo 2 ori nu am apucat sa parasesc incaperea si copilu’ s-a speriat si a plans si mai tare, m-am calmat instantaneu. Bine, intre timp m-am mai autoeducat si de 99 de ori din 100 nu ma mai enervez, iar atunci cand ma enervez nu mai tip, dar la inceput cu oboseala, cu baby-bluesul, cu stresul am mai calcat stramb… La diversificare am comis-o ca nu l-am lasat o perioada sa se joace cu mancarea; adica l-am lasat la inceput, dar joaca aia il facea sa nu manance, asa ca nu i-am mai dat nici lingurita, nici castronul un timp. Saptamana trecuta l-am lasat sa faca ce vrea si de atunci mananca tare bine. Uneori cand e agitat rau si nu mai stiu ce sa ii fac, il las in patutul lui si, desi nu plange, sotul ma cearta ca cica „il abandonez acolo”. Culmea e ca acolo e mult mai linistit decat la mine in brate, poate asta o vrea, cine stie… Uneori nu am rabdare cat ar vrea el sa ma joc cu el; arunca jucariile pe jos, i le dau inapoi, le arunca iar si tot asa… dupa 15-20 de minute mie mi se taie, el s-ar tot juca… cu timpul o sa ma obisnuiesc si cu asta, ce sa fac… tre sa il distrez 😀

    Apreciază

  3. hahaha cate greseli am facut si eu si am mintit cu cea mai mare nerusinare ca totul este ca la carte :)) nu intru in detalii .ideea e ca sunt o mama buna, in felul meu si in acelas timp, sunt om si evident ca am facut greseli 🙂 ideea e ca toti ma vad o mama perfecta ,ceea ce nu-s :)) .

    Apreciază

  4. Vaaaaaaaaaaaaaaai, ce iluzii mi-ai spulberat cu articolul asta, s-a dus modelul de perfectiune pe apa marturisirilor! :((
    Cred ca fiecare dintre noi e mama perfecta pentru copilul EI perfect. Greseli am facut, si probabil o sa mai facem, dar atat timp cat nu sunt majore si ireparabile si nu izvorasc din nepasare, se cheama ca suntem pe drumul cel bun.
    Tre’ sa ma marturisesc si eu, daca tot m-am apucat de scris pe-aici, nu?
    Deci:
    – cand era fii-mea mai mica, si ma isterizam de la plansul ei, i-o pasam lui tat-su, si in felul asta ne linisteam amandoua. Nici acuma nu vad chestia asta ca pe o greseala, ci ca pe o solutie mai rapida de calmare a partilor.
    – n-am rabdare sa ma joc cu jucariile ei. Mai bine iesim in parc, o plimb, dansez cu ea, o fugaresc prin casa, o smotocesc si-o gadil 1 ora, decat sa ma ocup 10 min de contruit cuburi, de sortat forme si alte din astea.
    – nu-mi place sa-i fac mancare; nu ei, neaparat, nu-mi place sa fac mancare in general, fug cat pot de chestia asta, cu noi adultii e insa mai simplu de rezolvat decat cu fii-mea.
    – ma bucur de libertate cand o las cate o saptamana pe la bunici. Mi-e dor de ea, dar recunosc ca imi savurez seara in care stau cat vreau eu la calculator, fara program de baita, laptic, spalat vase pentru a 2-a zi, sau sambata in care ma pot da jos din pat la ora 11 fara nici o grija. Ma rog, eu si lucrez, asa ca poate asta imi mai atenueaza pacatul.
    – sunt fixista cu programul ei de somn. Daca se poate si nu arde, nu vad de ce i-as scurta sau i-as anula somnul ei lung si linistit de dupa-amiaza (de vreo 3-4 ore in general), asa ca tot programul nostru se invarte in jurul acestei chestiuni, motiv pentru unii amici sa se nevrozeze ca nu putem iesi la ora 6 in loc de ora 8 etc. Cred totusi ca pe fii-mea n-o deranjeaza deloc ca o las sa doarma, deci nu e cazul sa ma culpabilizez cu asta.
    – si da, cand se joaca singura stau pe net. So what? 😀 cand vrea atentie, stie foarte bine sa vina s-o ceara.

    Apreciază

      • Aici, aici.. lasat la TV.. ^_^ Duck tv sau radio Duck sunt bonele mele de vreo 4 luni. cam 2 ore pe zi asa le petrece la tv. cand nu mai are stare si nu ii mai place nicio jucarie sau cand vrea CALARE pe mine si eu nu ( da, aici sunt denaturata rau )… asta e, stiu ca nu e deloc corect, dar ea oricum nu vede mare lucru ca sta pe jos si tv-ul e sus pe birou. m-am pus si eu pe jos sa vad ce vede ea si vede doar niste umbre miscandu-se, dar pe ea muzica respectiva o incanta, rasetele de copii, habar nu am. de asta uneori ( in masina sau undeva, fara duck tv ascultam radio duck, unde sunt toate cantecelele de la desenele alea ) nu stiu daca am vreo scuza.. poate doar faptul ca nu am cu cine sa o las decat de 1 luna, de cand sta al meu cu ea seara 2 ore sa merg la sala si cand vine tati la mine cand am examene, in rest, nu am pe nimeni.

        Apreciază

      • Eu am noroc cu sotzoo, ca el ma ajuta mult de tot, altfel cred ca faceam muuuuuuult mai multe :))

        Apreciază

  5. Televizorul merge seara, ea tropaie prin casa, dar n-o pasioneaza. Nu-l las pe desene, ca ma plictisesc eu. Se pune? o mai las la calculator – adica la mine in brate, il pun pe ursul dansator din Cartea Junglei si e fascinata. Faza cu lasatul la tv ca sa manance nu tine, n-a interesat-o nici cand era mai mica si eu eram disperata ca-mi facea greva foamei.
    I-am dat pufuleti (de mai multe ori) si snitel de porc de vreo 2 ori – dar e porc bio de la maica-mea din curte. Maslinele nu-i plac 😀 de ziua ei (adicatelea serbata acum vreo 3 zile, i-am dat din tortul ei – banui ca n-o face diabet din 2 lingurite de tort.
    Si da, i-am mai scapat o palmuta peste degete cand se tot intindea dupa cutit, dar am lesinat cand dupa ce s-a intamplat chestiunea a 2-a oara, a inceput sa-si dea ea singura cu mana dreapta peste stanga si sa zica nu-nu-nu, deci mi-am promis ca n-o sa mai repet chestiunea. La fund nu i-am lipit nici o palmuta inca, si sper sa nu se intample prea curand.
    In rest, le aduc la disperare pe bunici pentru ca ii dau iaurt de la frigider, pentru ca las 2 geamuri deschise prin casa, pentru ca o las prin parc sa puna mana pe toate pietrele si nu sar din 5 in 5 secunde s-o sterg cu servetele umede, si alte chestii din astea care nici nu mi le mai aduc aminte si nici nu cred ca o dernajeaza pe ea, ci doar pe bunici.

    Apreciază

    • Da doamna, esti de-a mea, asa mai zic si eu, un snitel, pai nu? A mea s-a infipt in muschiul vanatoresc de la Alpin inainte sa apuc sa i-l inhat :)).

      Apreciază

      • Tre’ sa caut si eu muschiul asta minunat, ca salivez de cand s-a pornit discutia, acum catva timp.

        Apreciază

  6. Aaaa pufuleti i-am dat si eu acum cateva zile dar nu ii mai dau, i-am dat branza sarata de oaie cu mamaliguta ( din portia mea, cateva gurite-i-a placut la nebunie, btw :)) ) am mai tipat la ea, dar degeaba 😦 , o las prin parc sa mearga in branci pe alee si deja a distrus cateva perechi de pantaloni in genunchi, las geamurile deschise, nu mai sterilizez suzete, biberoane, lingurite… am pacatuit mult si inca pacatuiesc. si ma caiesc si cer iertare.. 😀 se pune?

    Apreciază

    • Astea nu-s pacate, hai cu pufuletii si branza ca sunt sarate, dar restul e chiar de aplaudat. A, si aia cu tipatul degeaba a fost draguta rau :))

      Apreciază

      • Da, chiar degeaba am tipat pt ca ori nu ma baga in seama, ori urla si mai tare. Azi i-am dat iaurt cu fulgi de ovaz. nu m-am interesat daca are voie fulgi de ovaz, dar eu mi-am luat pt mine si am zis sa ii trantesc si ei vreo 2 lingurite in iaurt. i-a placut, a rontait si nu a avut nimic. Pufuleti nu ii mai dau deloc, chiar daca ei i-au placut si acuma tot caut unii fara sare, dar nu gasesc. Deci pacatul meu cel mare continua sa fie TV-ul, desi acum petrecem o f mare parte din timp pe afara ( de la 11- 16 stam in cora sau in carrefour la vreo cafenea, la locurile de copii si se mai joaca si ea cu vreo bila, ba ne plimbam printre raioane.. si asta pt ca astia au atata racoare inauntru si ne simtitm amandoua bine. decat sa stau acasa cu ea si sa tin clima pornita ( scump curentu domne. :)) ) ca e moarte de cald in casa, mai bine stam 3-4 ore in hypermarket la racoare, mai vedem si noi lumea, etc.. 😀 pe asta zau ca n-o stiai, nu? =)))

        Apreciază

      • Pai nici asta nu mi se pare rea deloc, si noi mergem cand nu putem iesi afara si n-am considerat deloc ca gresesc. Cred ca Organix au pufuleti, dar nu sunt sigura, eu n-am luat, doar am auzit 🙂

        Apreciază

  7. Eu sincer nu ma consider o mama perfecta si dealtfel nu ma consider a fi perfecta, departe de mine chestia asta!Da eu cred ca sunt acceptabil, na ca sa ma laud singura!
    Bineinteles ca am facut greseli, mai ales la inceput, eu in primele 3 luni nu am apucat mai mult de 2 ore de somn, asa ca pe zi eram rupta, iar in una din acele nopti lungiiiiii mi s-a intamplat sa nu mai duc..si m-am apucat de strigat la bebelina, m-am simtit vinovata urmatoarele 3 luni, dar pana la urma m-am impacat cu ideea si mi-am promis ca nu mai fac, m-am tinut de cuvant.
    Cu alaptatul am avut o rabdare de fier, dar si ajutorul necesar si am tinut musai sa alaptez indiferent cate trebuie sa indur(am avut cezariana, lapte am avut numai dupa 1 saptamana, bebe a refuzat sa suga,etc,etc,etc…a invatat sa suga cu siringa, dar am reusit), alaptez inca si sper sa o pot face inca pana nu mai vrea pitica.
    Si acum ma simt vinovata ca nu am timp sa petrec mai mult timp cu ea din cauza invatatului, dar cand termin, e toata numai a mea!!!!!Asta consta ca pitica se joaca in camera, iar eu sunt alaturi.
    Si sunt convinsa ca vor mai fi greseli, pana la urma toti facem greseli, important e sa invatam din ele si sa nu trecem din greseala in greseala,gata fug ca ma solicita…

    Apreciază

  8. 🙂 si eu stau pe net cand fie mea se joaca si eu i-am pasat-o lu tac-so cand ea urla si eu simteam c-o iau razna…in concluzie,cred ca esti o mama normala cu plusuri si minusuri ca oricare si da,cred cu tarie ca esti una din ,,cele mai perfecte mame,, 🙂

    Apreciază

  9. Printre pacatele infaptuite (in ordinea in care imi vin in minte):
    – i-am dat un cartof prajit
    – a mancat la KFC orez fiert (desi asta chiar nu mi se pare rau, e asa o chestie:))
    – se uita la Duck TV cate 5-10 minute cand vine tata (l-a prins ca el deschide televizorul si cand vine ii paseaza telecomanda si se aseaza pe canapea, musai rezemata de perna)
    – pe vremea cand se culca cu scandal am iesit din camera de vreo 2 ori si de vreo 2 ori am bruscat-o putin (adica am incercat sa o imobilizez sa se culce odata).
    – cel mai rau imi pare cand nu am chef sa ma joc cu ea si incerc sa ii dau o ocupatie ca sa stau 2 minute pe internet. Nu stiu de unde atata dorinta sa scap 2 minute, si fac fel de fel de giumbuslucuri pentru 2 minute amarate. Si ei nu ii convine deloc. Obiectiv vorbind, nu merita.
    -nu stiu de ce zici ca nu e ok ca respecti ora de baie. Eu zic ca noi „pacatuim”, suntem dispusi sa renuntam la baie daca intarziem pe undeva:) Fara mustrari de constiinta am renuntat cand am vazut ca e prea tarziu.

    Dar am pacatuit mult cu gandul. Mai ales cand nu vroia sa se culce la pranz, Nu m-am exteriorizat foarte mult fata de ea, dar ce fierbea inauntrul meu….Mi-am dorit sa vina altcineva sa se mai joace cu ea. Mi-am dorit sa vina tata des sa iasa cu ea afara (desi atunci cand ieseam si eu mereu constatam ca e chiar dragut, apoi reveneam la dorinta de tata).

    Apreciază

    • Ah, Irina, dar eu visez daily la o vacanta doar cu sotul, e unicul lucru care imi lipseste enorm, nici asta n-as baga-o la pacate. Si ea imi fura cartofi prajiti pe vremea cand mancam, cred ca a mancat cam 10 pe parcursul vietii ei, bine ca mi-ai adus aminte :))

      Apreciază

      • Stii care e problema, ca nu cred ca e copil sa nu adore cartofii prajiti. Si painea, ma rog, a mea cand mananc una din astea doua se infiinteaza langa mine in picioare zici ca e un copil din ala amarat la cantina saracilor asteptand sa dea drumul la ciorba. I will take pictures.

        Apreciază

  10. Deci, revin. Eu nu-s perfecta si sunt ok cu asta si sunt foarte mandra de mine ca sunt ok cu asta. Sunt ferm convinsa ca as fi o mama mult mai putin buna daca m-as stradui sa ating perfectiunea 🙂
    Nu enumar, ca sunt in „next level” si sigur nu ati empatiza cu mine. Va las sa ajungeti singure acolo 😀

    Apreciază

      • Aseara am scris un roman si nu s-a postat, nush de ce.. Off. scrisesem ca tipam la ea degeaba, ca ea ori nu ma baga in seama, ori urla si mai tare. si eu am mai bruscat-o si am mai trantit-o pe pat si m-am inchis in baie sa nu o mai aud. cateodata ii vorbesc normal dar strang din dinti si sotul zice ca atunci vb cu ura, dar nu e asa, pur si simplu ii zic „taci!” strangand din dinti si asa pare. 😀 o iau cu mine la salon si o chinui pe acolo pana ma ferchezesc eu.. eu cred ca am cele mai multe pacate dintre voi, pentru ca sunt cea mai tanara si cea mai singura.. 😦

        Apreciază

      • Ai schimbat ceva, ori numele ori adresa de mail, si el memoreaza treburile astea, asa ca te-a bagat la SPAM. Te-am scos eu de acolo, a aparut mesajul mai sus 🙂

        Apreciază

    • „Next level” inseamna momentul cand plodu’ nu mai face ce crezi tu ca ar trebui sa faca, sa nu intelegeti gresit. 🙂 Adica, ala cand stie sa ceara, sa se serveasca, sa apese pe butonul de la TV, sa mearga la magazin in depozit sa-si ia singur ciocolata etc 😀

      Apreciază

  11. sleepy fain articol..chiar ma intrebam daca exista mama perfecta??
    pacate am facut si eu si, in mod cert, voi mai face. ca orice mama crizata am mai ridicat si eu tonul la el,dar cand l-am vazut ca se sperie am lasat-o moale, mai bine ma razbun pe saraca pisica. cel mai tare ma supara ca nu ma lasa sa stau pe net acasa, cum ma vede postata in fata calculatorului cum are treaba cu mine-vrea tata, face kk, apasa pe buton si inchide, etc…oricum cea mai mare remuscare a mea ramane faptul ca nu l-am lasat sa stea pe jos in mijlocul trotuarului ud dupa ploaie si „am reusit” performanta sa-i luxez mana din cot, asa ca in mod cert eu nu sunt mama perfecta

    Apreciază

  12. si eu am pacatuit de multe ori, dar nici eu nu regret(decat vreo 2 chestii recunosc) pt ca stiu ca toate si toti pacatuim, nu avem cum sa fim perfecti, insa putem incerca pe cat posibil sa fim cat mai aproape de:)Acum sa scriu si eu pacatele mele:
    – am incercat sa-i dau completare cu lp pe la 3 luni cand toata lumea ma zapacea ca nu se satura cu laptele meu, noroc ca el e mai destept ca mine si nu l-a vrut, asa ca am renuntat
    – i-am dat de vreo 3 ori ceai, tot la insistentele altora ca cica ii ia durerile de burta cu mana, de unde, povesti, nicio ameliorare, asa ca am renuntat si la asta
    – s-a intamplat de cateva ori cand am incercat sa-l calmez explicandu-i de ce nu are voie ceva si el nu si nu sa-l inchid la el in camera si dupa 2 min sa-l iau sa-l linistesc si sa-i explic din nou, insa m-au lamurit niste fete dragute ca nu e chiar ok sa-l inchid in camera, mai bine il las sa se dea cu fundul de pamant pur si simplu si gata, asa ca pe urma asa am procedat cand a fost cazul
    – am sarit de cateva ori baita, pt ca nu am ajuns la timp acasa, dar l-am bagat in chiuveta asa scurt, cat sa nu simta lipsa balacelii:)
    – la capitolul scapari in ale alimentatiei nu enumar ca ma simt prost, pe bune:D(bine toate s-au intamplat dupa 1 an, pana atunci am reusit sa il feresc) eu i-am dat branza cas sau uneori chiar telemea din comert, de cateva ori a primit prajituri facute in casa dar cu zahar sau cacao, a mancat de vreo 2 ori cate o felie de salam de sibiu, si ocazional s-a mai intamplat sa prinda porcarii d-astea de mancam noi gen 1/2 chips d-ala de tortilla din porumb, ori un biscuite cu multe chestii scrise la ingrediente:D a, si a mancat si el odata 2 cartofi pai de la kfc, si cartofi prajiti acasa a furat de 2 ori, dar 3-4 fire nu un castron
    – a cazut din pat de 3 ori(in timp ce dormeam nu stiu cum am facut de a ajuns copilul la margine), de 2 ori s-a lovit si a plans, o data a picat in picioare:D
    – mai nou bea ocazional apa minerala

    Hai ca la mine e de departe cel mai rau:))) Dar v-am zis, nu ma stresez decat cu vreo 2 chestii, si anume scaparile alimentare si inchisul in camera, restul nu mi se par asa grave:)

    Apreciază

  13. Chiar ca era cazul si de un articol de-asta…:P Eu am scris ieri ceva pe blog si dupa, recitindu-l, mi s-a parut prea „dulce”, dar na…acu, imi scot parleala…
    So:
    – la tv il pacalesc ceteva minute pana reusesc sa il spal pe ochisor cu ser, sa ii dau vigantolul si orice alte chestii mai avem de facut ca parte din rutina de dimineata
    – la comp stau eu si cu o mana ma joc cu el, daca las compul in pace si ne jucam amandoi, asta cand solicita el intreaga atentie ( ca noi suntem la perioada de rontait intens degete, analizat sosete si vorbit cu pernele, minute bune); daca intra in stand by compul, am ceva bule colorate care se pliba dupa care e super fascinata, numai vad ca inceteaza orice activitate si se holbeaza
    – imi pare rau ca i-am dat ceai de colici in prima luna, cate putin…stateam la mama, n-a avut colici, dar na….cik sa fie mai linistit
    – am fost distrusa vreo 2 luni cand urla nevoie mare cand trebuia sa ii dam calciu si k sa mai spac din vina ii pasam activitatea lui tatasau
    – lp nu i-am dat, dar a pata vreo zi jumate in maternitate
    – in prima luna m-am „suparat” o data pe el si m-am bocit, l-am lasat cu mama si cu sotul si am plecat in alta camera, l-am auzit plangand, dar mi-am luat micul dejun in alta camera, dupa juma de ora mi-am revenit…:(
    – ce=ar mai fi? cateodata, in zilele mai agitate, abia astept sa se faca 22 ca sa adoarma, iar cand se poate si iesim afara, fac o oprire la mama, unde stiu ca il tine/plimba/distreaza ea cat sa ma mai racoresc eu putin
    Asta cu netul se aplica si la noi, o fi pt ca da dependenta>:))
    Da, avea mare dreptate cineva.Esti PERFECTA pt copilul tau PERFECT, e bine ca recunosti micile greseli, e bine ca incerci sa indrepti ceea ce nu e ok si, mai important, cred eu, este sa iti tratezi bebele ( sau copilul, ca dor n-o sa fie mereu bebe) cu respect si dragoste…
    Incerc, pe cat pot, sa il cresc pe Matei frumos, sa fac din el un om bun, curajos si liber sa faca/fie/aleaga ceea ce isi doreste, chiar daca asta inseamna, de multe ori, sa nu iau in seama sfaturile binevoitoare ale altor mame din alte generatii/timpuri.

    Apreciază

  14. Mai fetelor, eu cred ca va cautati pacate cu lumanarea :). Pai toate incercati sa faceti ce considerati ca este mai bine pentru copilul vostru, dar totusi nu putem creste copiii dupa carti. Nu de alta, dar si carti sunt foarte multe si nu toate spun acelasi lucru. Eu nu imi reprosez nimic, nu ca as fi perfecta, dar consider ca cea mai mare greseala pe care o poate face un parinte este sa nu-si asculte copilul, sa incerce sa il dreseze si sa ii impuna tot felul de reguli, chiar sa il „educe” prin violenta, iar eu o astfel de greseala nu am facut. Sunt atenta la alimentatia lui, nu ii dau eu chestii nepermise, dar daca primeste un pufulete in parc nu fac un capat de tara, nici daca mai confisca din an in pasti o bucatica de prajitura de casa.
    Noi ne crestem copilul foarte liber si relaxat, poate dupa unii prea relaxat, suntem mereu pe drumuri, in excursii, baita se face mai mult dimineata pentru ca de multe ori seara ne prinde pana tarziu prin parcuri/cu bicicletele in padure si adoarme pe drumul pana acasa, dar avem un copil sanatos, vesel si sociabil, care se dezvolta perfect normal si spun cu mana pe inima ca este fericit.
    Ah, si mie nu mi se pare deloc o greseala sa lasi tatal sa mai calmeze piticania, nu pe principiul ca si el trebuie sa participe la cresterea copilului (asta este de la sine inteles, doar suntem o familie) ci pur si simplu pentru ca si el isi doreste sa ajute, este la fel de capabil si iubeste copilul cel putin la fel ca noi, iar mititelul isi doreste apropierea de tata la fel de mult.

    Apreciază

    • Nu era vorba de asta, era vorba ca i-l pasam in ciuda faptului ca ea poate ar fi vrut sa stea cu mine. Sotzoo chiar e un tata perfect, cel putin din punctul meu de vedere 🙂

      Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s