De ce?

Standard

Cand mergi la doctor cu viermele din dotare si iti spune sa:

a) ii dai sa manance la program

b) sa se culce la program

c) sa ia vitamine

d) sa ia antibiotic la o simpla raceala

e) sa poarte talonet

f) sa nu-l scoti afara in primele x zile de viata

g) sa-i dai completare cu lapte praf

h) sa nu-l plimbi pe vant/ploaie/ninsoare/soare

i) sa incepi diversificarea cu suc de fructe

j) sa poarte incaltaminte cu talpa rigida

k) sa-i pui piciorul in gips la 2 saptamani pentru ca are tal valg

l) sa nu-l alaptezi daca a facut enterocolita sau are diaree

m) sa sa sa, enspe de sa ca nici nu-mi mai aduc aminte acum toate pe care le-am auzit

Intreaba-l DE CE?

Nu spun ca cele de mai sus sunt toate si absolut gresite, ci doar sa va informati astfel incat sa nu regretati mai tarziu.

E dreptul nostru ca pacienti sa intrebam care sunt motivele, nu suntem cretini (ma rog, nu suntem toti cretini :D), putem intelege.

Da, ei au facut o facultate si o respectam, nu ma apuc eu sa ii scriu tratamente lu’ fie-mea, dar am dreptul sa inteleg de ce primeste tratamentul X in loc de tratamentul Y, de ce mi se face o recomandare in loc de alta.

Din pacate traim intr-o tara unde medicii la stat au salariile pe care la au, o tara in care e deja o cutuma (si la stat si la privat) sa nu ti se explice tratamentul/boala de care suferi si sa te expedieze in 30s, am fost si eu in situatia asta si recunosc cand e vorba de mine n-am intrebat niciodata tot ce ar fi trebuit, astfel incat sa pot lua o decizie cu adevarat informata. Si fix de aia am gresit uneori, sau regret unele decizii, poate daca as fi intrebat, si daca mi s-ar fi explicat, as fi procedat altfel. Dar pana la Sara. La Sara intreb, citesc, ma documentez, analizez. La Sara trebuie sa imi explice :).

Reclame

9 răspunsuri »

  1. Cred ca e o chestiune de educatie a adultului, in primul rand. Asa am fost obisnuiti/crescuti ca „doctorul/popa/profesorul” sunt un fel de exemple, ei STIU si noi trebuie doar sa FACEM. Putini dintre noi (desi parca tot mai multi in ultima vreme) au curajul ( ca sa nu-i spunem decenta) de a intreba. E bine insa ca macar in ceea ce ii priveste pe copii sa ne trezim, cum spuneai si tu.
    Eu m-am confruntat cu asta zilnic, la munca. Veneau diversi cu recomandari scrise de la dr si ii intrebam ce anume au, ce ii deranjeaza sau ce le-a spus medicul, iar ei ridicau din umeri si imi intindeau hartiuta…ca si cum, „nu stiu, nu mi-a spus, dar scrie aici”. De multe ori intrebam „dar ati intrebat?Sau de ce v-a dat tratamentul x/y/z”? Raspunsul venea mereu…”Nu stiu, cum sa intreb, daca se supara?”
    Da, poate si eu sunt mai delasatoare in ceea ce ma priveste, dar ca si tine, pentru bebe intreb, si cer lamuriri si caut informatii si nu ma las convinsa de „asa a spus dr”. Daca mie nu mi se pare ok o treaba, daca nu sunt convinsa de utilitatea/eficienta ei, nu pot fi obligata sa o aplic….O fi o problema cu respectarea acutoritatii?:)) Glumesc!
    Oricum, interesanta postare!

    Apreciază

    • Da, chiar ma intrebam altii cum sunt, pentru ca de multe ori nici nu pot invinovati parintii ca dau antibiotic sau nu mai stiu ce fac, ei doar respecta sfatul medicului, pediatru in multe cazuri, nici macar doctor de familie. Pai nu par eu nebuna atunci? 🙂

      Apreciază

  2. Pot sa vin si eu de cealalta parte a baricadei? 😀
    Perfect de acord ca trebuie sa existe comunicare intre medic si pacient, si mai ales intre parintele unui pacient mic si medicul acestuia. E normal sa-i explici unui pacient ce boala are, de ce a facut-o, care sunt pasii de urmat pentru vindecare, cum ar trebui sa evolueze lucrurile, cum o sa decurga operatia sau mai stiu eu ce manevra la care o sa fie supus. In termeni ACCESIBILI PACIENTULUI. E normal sa poti discuta pe marginea documentelor medicale accesibile publicului larg – gen recomandari OMS.
    Pe de alta parte, nu poti sa te apuci sa-i explici unui pacient ce ai invatat tu in 6 ani de medicina, plus restul de practica medicala. Discutii din astea nu-si au rostul, si nu-si au nici timpul. Uite, sa-ti dau un exemplu: am avut o pacienta, venita la o consultatie in privat, vreo 26 de ani, sanatoasa de altfel, care venise sa-si faca un control general. Admirabil lucru, controlul general. Examen clinic in regula, analize, ecografie, electrocardiograma – perfecte.
    Si incepe: deci nu am anemie.
    Nu, nu aveti anemie.
    De unde stiti asta?
    pentru ca parametrii respectivi sunt normali.
    Aha, da’ daca as avea anemie, cum ar trebui sa fie?
    Scazuti.
    Ah, bine. Dar diabet? am diabet?
    Nu, nu aveti diabet.
    De unde stiti? pentru ca aveti glicemia normala si nu aveti nici glucoza in urina.
    Ah, deci daca as avea diabet, ar trebui sa fie glucoza in urina?
    Nu intotdeauna, dar ar putea fi.
    Ah, si ce alte boli as mai putea avea daca as avea glucoza in urina?
    Ma scuzi, domnisoara, dar nu e cazul sa-ti fac diagnosticul diferential al unei glucozurii pe care de altfel nu o ai.
    Ah, deci sa recapitulam: nu am anemie, nu am diabet. Dar la ficat am ceva?
    Si discutia a durat asa cam 40 de minute, timp in care am recapitulat de vreo 5 ori.
    Sunt un medic rabdator, de felul meu, si inca nu m-am sictirit de a-mi face meseria, si mi-o fac la fel si cu boschetarul ajuns pe un pat de spital de stat si cu figurantul mare conducator de Mertan care vine in privat. Dar fiinta asta a depasit toate limitele rabdarii mele. E o raritate extremista, adevarat, dar care cred ca ma va bantui muuuulta vreme :))
    Si apropos de „ei STIU si noi trebuie doar sa FACEM”. Nu cred ca e valabil doar pentru meseriile enumerate, e cumva general valabil pentru fiecare meserie in parte. Stabilesti cu arhitectul cum vrei sa arate casa ta, dar el traseaza schita respectand anumite reguli, ii spui zidarului ce culoare vrei sa aiba gresia pusa pe pereti si ce model, dar el formeaza amestecul adeziv, te duci la croitor si stabilesti modelul rochiei dar el taie si coase. Asa si medicul,tu ii spui ce te doare, el iti scrie reteta – cu pasul intermediar de comunicare, cum spuneam, general valabil.

    Apreciază

  3. Eu cred ca cu pediatrii este o problema putin diferita. Pediatrul e mai mult decat un medic, adica face mai mult decat sa puna diagnostice, sa dea retete etc…el trebuie sa fie si un fel de consultant in multe probleme care nu sunt strict medicale ca de ex. nutritia, somnul, dezvoltarea cognitiva a copilului etc In domeniile astea care nu sunt strict, strict medicale cred ca ei nu sunt chiar atat de bine informati – pentru ca se si schimba mult recomandarile, se fac cercetari noi etc. Multi raman la ce au invatat ei demult.

    De asta cred ca tare bine ar fi sa existe o Asociatie a Pediatrilor (cum au cei din State) care sa aiba grija sa ii informeze pe toti pediatrii cu privire la ultimele reguli in materie de crescut copii. Ar putea sa se puna de acord in cadrul Asociatiei si atunci bietii parinti nu ar mai fi atat de confuzati.

    In legatura cu sfaturile strict medicale – cand e vorba de boli eu tind insa sa respect sfatul medicului (daca e un medic in care am incredere). De exemplu antibiotic se recomanda mai usor la copii pentru ca ei nu au sistemul imunitar atat de bine dezvoltat si e prea riscant sa ajunga in situatia in care corpul sa nu poata lupta singur cu boala.

    Apreciază

    • La noi se da antibiotic una doua. Nu mai vorbesc de parintii care dau ei din proprie initiativa, ca ma enervez. Nici de aia care baga Novocalmin unui sugar la 38,5, ca stiu cazuri din pacate, cazuri cu medic in familie. 😦

      Apreciază

      • Da, stiu ca la noi una-doua pac medicamentul! Imi aduc aminte cum imi tot insista prietena mea (medic de altfel dar nu pediatru) sa ii dau bebelusului cu ceva pe fata (baneocin eventual) ca avea acnee/milia sau cum s-o fi chemand. Desi eu am fost la pediatru aici si ala nu mi-a recomandat vreun medicament. Si i-a trecut bine-merci repede fara sa ii dau cu nimic. Sau cum se criza nasa mea ca de ce nu vreau sa ii dau infacol la primul oac-oac! pe bune ca nici macar nu plangea copilul si deja ma critica! Nu mai zic ca vigantolul se prescrie cam in exces.

        Cu febra in unele tari pana la 38,5 nici nu se considera febra la copii.

        Dar o sa iti dau un exemplu si cum aici mi-a recomandat medicul antibiotic degeaba. Copilul a facut febra destul de mare: 39-40 (totusi pana in 40,5) – singura data cand a fost bolnav de altfel. Am mers la pediatru si a vazut o ureche inflamata. A zis ca e otita (ear infection mai bine zis) si ne-a dat antibiotic. L-am luat si dupa 3 zile i-a aparut eruptie pe tot corpul – de fapt avea roseola infantum – la care antibioticul e degeaba. Si uneori in aceasta boala urechile par a fi inflamate. Acum ce sa spun?! Roseola nu prea o poti diagnostica decat daca ai eruptie (uneori nici nu se face eruptia si nici nu se stie ca a fost roseola – oamenii cred ca febra era de la vreo viroza) – deci tind sa cred ca medicul a luat totusi decizia corecta ca ne-a dat antibiotic. Putea sa fie altceva si sa fie mai grav fara antibiotic.

        De aia zic, cred ca trebuie sa cautam un medic in care chiar sa avem incredere si sa urmam ce spune (evident sa intrebam daca suntem nedumeriti).

        Apreciază

      • Nici in Romania nu se recomanda antitermic sub 38.5, cred ca peste tot e asa. Eu n-am nimic impotriva antibioticului, dar sa mi se explice clar de ce il da :). Da, asa sta treaba cu novocalminul pe la noi, e real 100%.

        Apreciază

  4. Cand am citit novocalmin (nu stiam de el) m-a dus cu gandul la algocalmin – dar am zis ca poate sunt eu dusa…si acum am citit pe net si inteleg ca chiar e pe baza de algocalmin? OMG – cum sa dai asa ceva la copil pentru febra de 38.5??

    Stiu ca pana si la noi acum algocalminul se da pe reteta!Ioi!

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s