Arhive zilnice: 2 mai 2012

Jungla

Standard

Cand am plecat de la buro inainte de a naste, am intrat intr-o oaza de liniste. Job-ul meu e unul stresant, cum e al multora, si vacanta aia de pana la nastere mi-a prins de minune. Atunci am crezut ca am scapat pe veci de rautatile inerente la locul de munca si ca o sa ma mai intalnesc cu ele peste 2 ani si ceva. Gresit.

Ajunsa in lumea mamiceasca, am constatat cu stupoare ca si aici sunt. Mult mai aprige si mai invartosate decat m-as fi asteptat. Pentru ca e blogul si pentru ca mai sunt si pe cateva grupuri pe FB, si pentru ca stau si pe un forum, pentru ca ies in parc, intru in contact zilnic cu o multime de mamici.

Si fratilor, sunt(em) rele.

De fiecare data cand ma gandesc la online-ul mamicesc (care e simpatic si de care sunt destul de addicted) am in cap imaginea maimutelor din Cartea Junglei.

Sigur, am cunoscut cateva mamici care imi sunt chiar simpatice. Sa nu mai vorbesc de blogurile din blogroll de la Bebelusenii care pentru mine sunt un must si le consider lectura obligatorie pentru orice mamica. Regret ca pe unele le-am descoperit prea tarziu, dar de aia le-am pus aici, poate voi le veti descoperi la timpul potrivit. Nu le cunosc pe mamici, doar pe Maria, si cu ea doar online am interactionat 🙂 si sper sa mai interactionaaaaaaaaam mult si bine, chiar daca nu e ea in the parenting mood these days si eu sunt (si nu e deloc singura diferenta), cumva cred ca tot vom avea de povestit mult si bine.

Dar in rest, lumea mamiceasca e impartita in zeci de tabere.

Alaptare vs Lapte praf

Bio vs Non Bio

Carcuioare vs Bebelusi purtati

Vaccinare vs Ne-vaccinare

Mame care aleg sa ramana acasa vs Mame care se intorc la buro

Home schooling/Unschooling vs Schooling

cumva sumarizand cele de mai sus

Attachement Parent vs Restul Lumii

si lista banuiesc ca va continua pe masura ce va mai creste Sara.

Eu sunt la mijlocul mijlocului, alaptez, Sara papa predominant bio (nu gasesc intotdeauna fructe si legume si alea din piata numai bio nu sunt), noi insa mancam mai orice-nu mezeluri, dar in rest cam orice, nu doarme in pat cu noi, ea n-a fost purtata niciodata nici in sling/wrap/SSC, in schimb am tinut-o aproape doar in brate pana pe la 6 luni (si in leagan, sa traiasca!), dar adora caruciorul si il folosim inca, si il vom mai folosi mult timp, am avut noroc sa pot sa stau cu ea 2 ani, si mi-ar placea sa mai stau daca as putea munci de acasa. Nu mi-ar placea sa nu mai muncesc, chiar daca ipotetic ne-am descurca financiar pentru ca nu cred ca ar fi ok nici pentru mine si nici pentru ea, sa creasca cu o mama dependenta. Nu cred ca e ok pentru niciun copil sa aiba o mama sufocanta. :).

Sigur, si eu am opiniile mele si anumite principii de crescut copii, pe care le spun pe aici si cui ma intreaba. Sincer, nu cred ca i-am dat niciunei prietene cu plod vreun sfat daca nu mi l-a cerut sau daca n-a mancat-o in behind sa imi spuna ca trebuie sa fac ceva (am o mamica in parc care imi spune de fiecare data cand ne vedem sa ii cumpar incaltari rigide Sarei).

Dar chiar si cand imi spun ofurile aici, incerc sa o fac fara inversunare :). Nu stiu exact cum sa spun, mi se pare ca se exagereaza atat de mult in aproape orice si ca s-a instituit o miscare de my way or the highway in aproape orice subiect legat de crescut plozii.

Aplaud mamele care promoveaza alaptarea exclusiva si care scriu zeci de postari pe bloguri si zeci de explicatii pentru a informa proaspetele mamici (despre diverse, nu doar despre asta). Si eu am scris despre asta, mi se pare util. Dar nu mi se pare util sa fie atacate mamele care hranesc copiii cu lapte praf. Pentru ca marea lor majoritate au facut asta din cauza lipsei de informare. Mi se pare vinovata o mama doar daca i s-a explicat (nu doar spus) cum sa procedeze corect si de ce asa e corect si a refuzat. Dar inteleg in totalitate mamele care au fost bombardate de sfatul pediatrului, al mamei, al soacrei si al prietenelor de a da completare pentru ca „nu are lapte destul”. Decizia lor e luata avand in cap interesul copilului si nimic mai mult. Am fost si eu acolo, am mai spus, faptul ca am reusit sa alaptez il consider in exclusivitate meritul Sarei.

La fel inteleg mamele care nu au posibilitati sa hraneasca copilul bio. E o mamica (care sper ca inca mai citeste blogul 🙂 ) care traieste in Angola. Ce bio fratilor, daca gaseste pere da o petrecere. Plus ca sa mananci bio e scump, no offence. Plus ca din cate stiu chestiile dubioase din alimentele non-bio nu sunt dovedite a fi cancerigene samd, ci doar se presupune ca ar putea fi. E o oarecare diferenta, asa ca o alegere documentata poate fi mai buna decat a o tine langa intr-un fel doar pentru ca e hip si la moda. Am scris si despre asta, eu am ales sa o bio-iesc pe Sara cat de mult am putut :)), pentru ca sunt genul care sufla si in iaurt cand vine vorba de ea. Dar nu as omora o mamica care nu e la fel de obsedata ca mine.

Despre purtatul bebelusilor ce sa zic, am simtit-o pe pielea mea, cand fiind la un targ de bebelusi, vreo 3 mamici purtatoare s-au uitat cu superioritate la mine si cu mila la biata Sara care statea in carucior. Nu ca ar conta ca ei ii place acolo si ca e super multumita de modalitatea de transport, musai sa porti copchilul.

Iar cu dormitul in pat, l-as trimite maine la plimbare pe ala care m-ar pune sa dorm cu ea, in conditiile in care atunci cand am incercat sa vad cum ar dormi in camera ei pe la 3 luni a fost un succes deplin si in conditiile in care dormim amandoua foarte prost atunci cand trebuie sa impartim o camera (nu mai zic daca o imparte cu sotzoo, nu mai doarme nimeni si nici vecinii :))). Incurajez co-sleepingul, e super normal sa dormim cu ei atunci cand sunt mici si necajiti si au nevoie de noi, si sunt de acord sa dureze atat cat doreste copilul. Dar daca copilul meu doarme mai bine singur si tu imi spui mie ca sunt o mama rea ca n-o fortez sa doarma cu mine cred ca e cazul sa te duci sa te culci.

Si lista poate continua :).

Ceea ce vroiam sa zic e ca nu imi plac must-urile si spalarile de creier, nu imi place sa i se impuna cuiva sa isi creasca copilul intr-un anume fel, oricare ar fi acela. O mama isi creste perfect copilul in orice fel o face atata timp cat o face cu respect.

Putine lucruri in materie de crescut plozi mi se par inacceptabile: CIO si bataia sau agresivitatea. Astea nu au scuza si nimic in comun cu respectul. Dar in rest, pot intelege si se pot explica multe.

Deci ce-am vrut eu sa spun cu post-ul asta mare cat o zi de post 😀 pe care l-am invartit si pe care l-am ametit si nu imi place cum a iesit dar tot il public ca am scris mult si m-am saturat de el, il tot puric de ceva zile: dragelor, trageti aer in piept, zambiti si luati totul mai usor, crescutul copiilor ar trebui sa fie o chestie fun si naturala, normala, nu o lucrare de dizertatie (asta e si pentru mine care ma incapatanez sa citesc enspe catralioane de carti in loc pur si simplu sa am incredere in mine 😀 si in ce ma taie capul).