Arhive zilnice: 23 februarie 2012

Vecinul

Standard

Traim intr-un bloc comunist. Am luat aparatmentul asta cu o luna inainte sa se nasca Sara si n-am prea avut timp de amenajari, de aratat arata destul de bine. Sincer nu stiu nici daca am fi avut timp daca am mai fi avut bani :)). Cert e ca peretii sunt din carton, asta ca sa fiu indulgenta. Plus ca are toate, repet toate usile cu sticla (toate=inclusiv la dormitoare si la bai). Sa faci ceva dupa ce adoarme viermele este pur si simplu misiune imposibila. Suntem amandoi in modul silentios de cand se culca gandacul. Bonus, usa la ea la camera haraie ingrozitor cand o inchizi si se trezeste. Asa ca n-o inchidem.Hai, ca noi ca noi, am invatat, inghitim, actionam corespunzator, dar vecinul?

Vecinul meu e rocker.  Si canta la chitara, nu numai asculta. Se apuca fix, dar fix la 10 seara de repetitii. E fan Nirvana din ce am observat, ceea ce nu e rau, e si printre preferatele mele . Mai zdrangane si niste chestii sinistre pe care nu le recunosc, alea banuiesc ca sunt ceva creatie proprie. Mi-l imaginez imbracat in piele cu tinte si bocanci, par lung si jegos (musai), cu un crac pe o boxa din anii ’70, ciupind corzile. Concertul dureaza 2 ore (tot fix, l-am cronomentat involuntar). Dupa care face baie. HA! Nu v-ati fi asteptat la asta, nu? Da, la 12 pm isi da drumul omul la baie si se balaceste in ea pana pe la 12:30. Stiti cum se aude? Zici ca are baia in cealalta jumatate de pat. Si nu, sunetul apei clipocind nu e genul ala care sa te relaxeze si sa te faca sa adormi.

In fiecare seara ma apuc sa-l bomban printre dinti. Dupa care imi aduc aminte de vremea cand eram in facultate si noi injuram de mama focului baba cretina de sub noi care venea sa bata la usa in toiul noptii ca faceam dus si ea nu poate sa doarma. Si ma opresc ca imi dau seama ca am imbatranti, la naiba (dar despre asta intr-un alt post) :D. Da’ tot imi e simpatic baiatul.

O singura dorinta am, sper din tot, dar din TOT sufletul sa nu-si faca o prietena prea curand.