Arhive zilnice: 10 decembrie 2011

Cum m-am stropsit la o bunica-n parc

Standard

Eram cu Sara pe afara, am fost la cumparaturi si cand ne-am intors am zis sa stam putin in parculetul din spatele blocului.
In general, mergem in parcul mare, e cam la 15 minute, mi se pare mai frumos, e si un lac mare, hranim si ratele, ma rog.
Surprinzator, parcul din spatele blocului era destul de populat, era o zi frumoasa, 13/14 grade, cer senin, soare.
Sara n-avea chef in ziua aia sa stea cu caciula-n cap, si-o tot dadea jos, asa ca ii pusesem gluga de la cosmonaut.
Ne dadeam in balansoar (parca asa se numesc chestiile alea) si ascultam ingrozita conversatiile tanticilor de langa mine (certau o fetita de cam 2 ani ca nu vrea sa mearga pe jos si cere in carut pe drumul de la bloc pana in parc si maica-sa era de vina ca o invatase asa, ca ii era lene sa o educe pe fie-sa sa parcurga distante mari pe jos-asta spunea bona, of course; aceeasi. fetita avea si pacatul ca nu renuntase la suzeta, iar bunica de langa mine striga la bona ca asta e o prostie, i-o ia si la revedere, plange o zi, doua, si apoi gata).

Nepotica bunicii despre care va povesteam a venit sa se dea in balansoar cu noi, Sara a fost multumita ca are partener de joaca, ii place foarte mult dracia aia, sta si juma de ora in ea.

Ma rog, prichinduta fiind mai mare s-a carat la un moment dat. Sara s-a apucat in schimb sa studieze suruburile de pe balsoar.

Bunica a inceput sa se bage-n seama cu noi: dar cati ani are, dar merge, dar mananca, dar urla dar dar dar. Incercam sa fac apel la ramasitele de sociabilitate ce zac in mine si sa raspund cu zambetul pe buze tirului de intrabari, interesandu-ma si eu de nepotica din dotare.

Si am ajuns la subiect: Daaaa…. zice bunicuta, nu o trage curentul pe la urechi?

Mna, suficient ma lupt cu usile/feresterele deschise si curentul ce teorizeaza pe toti romanii, ca ii trece curentul lui fie-mea pe la urechi cu gluga de la cosmonaut pe cap la 14 grade chiar nu m-as fi gandit veci (eu eram ingrijorata ca e imbracata prea gros). Zic: Nu cred. Zambesc politicos iar.Incerc sa ma conversez cu fie-mea, doar doar ne-o lasa in pace si s-o ocupa de nepotica care deja ajunsese la mama naiba in celalalt capat al parcului si se paruia cu o alta fetita pe o jucarie.

Ti-ai gasit. Babuta vine spre Sara. Fara niciun avertisment isi infige mainile la urechile lui Fie-mea. Si eu si Sara interzise. Stateam si ne uitam la ea inmarmurite. Sara se intoarce la mine, cu o privire gen: Mami, WTF cauta tanti asta cu mainile la urechile mele? :D. Inca eram hotarata sa pastrez aparentele politicoase. Inainte insa sa apuc sa o smulg pe Sara si sa schimbam directia numai o vad ca ii inspecteaza si mainile. Declara surprinsa: Ia uite, le are calde! Dupa care incepe sa i le indese in manusile de la cosmonaut. Ataaaaaaaaaaaaaaaaaat! Daca nu mi-ar fi luat-o inainte Sara as fi inceput eu, dar asa a urlat ea.

I-am sugerat sa aiba grija de nepotica ea si sa nu mi-o mai verifice pe a mea, ca am eu grija.Mi-a zis ca nu trebuie sa mai fiu asa dura cu copiii. N-am inteles daca eram dura cu fie-mea ca o lasam sa o traga curentul la 14 grade sau fusesem dura cu ea si ea se credea inca copil. Intr-un fel dubios, la 100 de ani.

Cert e ca de atunci se uita urat la mine toate bonele si bunicile din parcul din spatele blocului :). Persona non grata in parc! Cine-ar fi ghicit? 😀